Timisoara - Marti 23 aprilie 2024 - 17:08
14°C
-
ploaie ușoară
Timisoara
Temperatura 14°C Presiune 1.009 hpa Umiditate 82 % Viteza vant 3.6 m/s Directie vant Est (110°) Actualizat 16:58
Timisoara, orasul meu de suflet
Anunt Diamant Alexandru Mușătoiu Cabinet de Avocat
Alexandru Mușătoiu Cabinet de Avocat Timișoara - Alexandru Mușătoiu este membru al Baroului Timiș. Cabinetul de avocat a fost fondat în anul 2006, poziționându-se în segmentul cu cei mai buni și serioși avocați din Timișoara.https://musatoiu.com
Intoleranta alimentara - cand produsele alimentare irita pielea
Detalii
- Categorie
- Boli / afectiuni
- Modificat
- acum 3 ani si 7 luni
- Apartine de
- Salon Dermocenter
- Vizualizari
- 4088
Voteaza & Distribuie
Prezentare
Mâncărimi ale pielii sau erupții pe piele - cine ar fi crezut că dieta de zi cu zi poate declanșa simptomele? Nu numai substanțele care intră în contact cu pielea, dar, de asemenea, substanțele administrate oral pot provoca reacții cutanate.Ce se poate face?
Orice ingerăm sau nu ingerăm - are efecte asupra pielii noastre. Chiar și apa pe care o absorbi zilnic influențează încrețirea sau netezimea pielii noastre. Probleme ale pielii, cu toate acestea, apar în contextul -
- intoleranței alimentare
- alergiilor alimentare
- subnutriției
- efectelor secundare ale medicamentelor.
Atacurile din interior
Următoarele probleme de metabolism induse de alimentație pot declanșa panoplia completă a reacțiilor pielii capabile de a produce:
- disfuncții ale barierei
- eritem
- mâncărime
- urticarie (mâncărime edem)
- umflături ale pielii și mucoaselor
- coșuri și vezicule
- comedoane și acnee.
Condițiile pielii de mai sus sunt insidioase și imprevizibile dacă nu sunt cunoscute cauzele lor. Deoarece facilitățile de diagnosticare pentru a descoperi ce anume declanșează reacțiile cutanate cauzate de nutriție sunt relativ limitate, medicii recomandă păstrarea unui așa-numit jurnal de nutriție. Alergiile alimentare sunt destul de evidente în ceea ce privește aspectul imunologic, cu toate acestea pentru a determina un diagnostic de succes, este esențial să se știe ce anume se caută de fapt. Intoleranțele alimentare nu pot fi diagnosticate imunologic, deoarece acestea apar ca urmare a unei insuficiențe sau a non-existenței unor componente specifice din produsele alimentare.
Cele mai multe dintre aceste condiții sunt cauza unor defecte enzimatice:
Intoleranță la lactoză: lactoza sau așa-zisul zahăr din lapte apare în lapte și este o dizaharidă formată din D-galactoză și D-glucoză. Aceasta poate fi descompusă doar în intestinele mici dacă enzima lactază este disponibilă.
Intoleranță la fructoză: În acest caz, intestinele mici nu pot absorbi fructoza, o monozaharidă care este conținută în legume, fructe și miere. Ar trebui menționat aici că intoleranța la fructoză apare, de asemenea, în cazul în care metabolismul fructozei în ficat este afectat, care este o disfuncție ereditară gravă.
Intoleranță Sorbit: Similar cu intoleranța la fructoză menționată anterior, zahărul conținut în fructe nu poate fi absorbit prin intestine. Organismul metabolizează sorbitul prin fructoză ca o etapă intermediară, un fapt care trebuie să fie luat în vedere în caz de intoleranță la fructoză.
Intoleranță la zaharoză: În acest caz, enzima invertazǎ nu este disponibilă în intestinele mici. Invertaza hidrolizează zaharoza, o dizaharidă găsit în sfecla de zahăr sau trestie de zahăr, în molecule de D-fructoză și D-glucoză.
Intoleranță Histamina: Simptomele apar în cazul în care histamina biogenică nu poate fi hidrolizată enzimatic în organism. Histamina se formează în alimente ca varza murata, brânza sau oțetul după fermentare în timpul procesului de fabricație.
Intoleranța la gluten (boala celiacă): Glutenul este un substanță compusă constituită din diferite proteine găsite în făină de cereale. Acesta este o componentă importantă în procesul de fabricație a produselor coapte. Boala celiacă este o sensibilitate specifică a mucoasei intestinului subțire care implică inflamații și reabsorbția ulterior insuficientă a alimentelor în tractul digestiv.
Compușii de proteine din următoarele produse de origine vegetală și animală sunt sus pe lista de substanțe care declanșează alergii alimentare:
Leguminoase (soia, arahide, lupin)
Nuci (alune de pădure, nuci de macadamia, fistic)
Proteine de pui (ouă)
Produse din lapte de vacă
Pește și crustacee
Fructe și legume (căpșuni, cireșe, țelină).
Unele dintre alergeni pot fi inactivați prin denaturare (gătit) sau hidroliză (degradarea în peptide mici și aminoacizi). O altă opțiune este de a rafina alimentele, sau cu alte cuvinte, de a elimina derivatele nedorite prin etape de prelucrare specifice. Fabricația uleiurilor cosmetice, de exemplu, include frecvent un proces de rafinare și aceste produse rafinate evident sunt de preferat variantelor presate la rece. Este practic imposibil să se evite alergenii din ierburile culinare - comparabil cu extractele de plante medicinale cosmetice.
Mult prea puțin
O cauză adițională a reacțiilor cutanate este malnutriția ca o consecință a intoleranței alimentare, nutriției dezechilibrate, dietelor sau defectelor enzimatice. Pot apărea deficite din următoarele grupe de substanțe:
- oligoelemente
- vitamine
- aminoacizi esențiali
- Omega-3 și Omega-6 acizi grași.
Asemenea deficite rezultă în afecțiuni cutanate caracteristice, chiar dacă identificarea specifică a cauzei particulare se poate dovedi a fi destul de complexă în cazuri individuale. Un alt declanșator al afecțiunilor pielii sunt medicamentele ingerate oral, care împiedică activitatea unor enzime specifice și, prin urmare, generează efecte nedorite sau alternativ afectează anumite procese metabolice. Efectele secundare pot fi corelate cu durata terapiei sau pot chiar provoca tulburări ireversibile în cazuri individuale. Exemple aici sunt prezența sporită de psoriazis legată de anumite medicamente cardiovasculare, micoze cutanate accentuate după tratamente cu medicamente imunosupresoare sau hiperpigmentări după administrarea orala de antidepresive triciclice sau capsule de sunătoare.
De asemenea, dermatita periorală trebuie menționată în legătură cu intoleranțele alimentare. În acest caz, contactul direct cu componentele alimentare, ca de exemplu condimentele (muștar, ardei iute, etc), uleiuri esențiale (coaja de portocale), precum și produsele lor de oxidare, cum ar fi peroxizii, e semnificativ.
Îngrijirea pielii - ajutor din exterior
Ce altceva se mai poate face în afară de căutarea cauzei principale a afecțiunii nedorite a pielii, evitarea alimentelor sau substanțelor iritante individual, sau trecerea printr-o desensibilizare în caz de alergii? Ca o chestiune de fapt, îngrijirea pielii oferă o multitudine de opțiuni diferite care necesită însă o cunoaștere bine fondată atât a diagnosticului pielii, cât și a compoziției și combinației individuale a produselor cosmetice:
- În cazul unei activități insuficiente a enzimei delta-6-desaturază care metabolizează acidul linoleic în acid gama-linolenic, aplicarea topică a acidului gamma linolenic (conținut în ulei de primule sau ulei de cânepă) oferă ajutor în calmarea pielii neurodermatitice.
- Acidul linoleic obținut din uleiuri vegetale nesaturate ajută la formarea ceramidei I protectoare a pielii în cazul pielii cu disfuncții ale barierei. Ca îngrijire concomitentă, preparatele DMS fără emulgatori vor umple depozitele goale din stratul bilateral al barierei pielii și vor proteja împotriva substanțelor nocive și microorganismelor care afectează pielea din exterior.
- Acidul linoleic lipozomal este foarte eficient împotriva comedoanelor. Dacă poate fi diagnosticată o infestare cu bacterie acneică a comedoanelor, se recomandă să se adauge acidul azelaic la preparare.
- Acidul fumaric lipozomal poate fi benefic în tratamentul adițional de îngrijire a pielii cu psoriazis.
- Reacții cutanate inflamatorii pot fi frecvent tratate prin inhibarea enzimei 5-lipoxigenazei cu extract de Boswellia sau prin aplicarea uleiurilor anti-inflamatorii (primule, semințe de in). În afară de extractul de Echinacea, ele sunt de asemenea componente eficiente în îngrijirea pielii afectate de dermatită periorală.
- Dacă substanțele foto-sensibilizante, cum ar fi retinoizii, antibioticele tetraciclice, antidepresivele triciclice sau chiar sunătoarea, sunt ingerate, o protecție solară de 100% este esențială, fie prin aplicarea de filtre UV sau doar prin statul la umbră. Ca o măsură preventivă sunt de asemenea sugerate derivatele lipozomale stabile sau nanoparticulare din vitamina C.
- În caz de boli ale pielii de origine necunoscută, efecte surprinzător de pozitive pot fi adesea obținute prin aplicarea unui amestec de derivați din vitamina A, vitamina C, vitamina-E și D-pantenol
- Microelementele, cum ar fi cuprul, manganul, siliciul și zincul, influențează aspectul pielii. Este recomandat să se folosească foarte atent și cu un anume scop, din moment ce există, de asemenea, interacțiuni între diferitele elemente. Prin urmare, un diagnostic medical este esențial în acest caz.
Concluzionând, unele efecte adiționale ar trebui menționate care pot fi observate în practica de zi cu zi:
- fumatul, respctiv consumul de nicotină conduce la o constricția vaselor periferice și scade temperatura pielii. Pielea devine ridată și palidă.
- aversiuni psihosomatice față de anumite alimente sau chiar sentimente de dezgust pot avea efecte similare cu intoleranțele alimentare și pot declanșa, de asemenea, reacții cutanate, printre altele.
- sensibilitatea chimică multiplă (MCS) implică o reacție severă la urme de substanțe care sunt experimentate de miros sau gust. Originile sunt încă necunoscute. Mecanismele toxice și alergice nu au fost încă găsite.
- hipersensibilitatea temporară la glutamat, care este utilizat pe scară largă în tratarea produselor alimentare, a fost discutată în mod controversat și încă nu a fost dovedită științific. Nu există constatări legate de simptome ale pielii.
