Timisoara

Anunt Diamant PFS Cleaning

PFS Cleaning Timisoara - curatenie industriala in Timisoara, Craiova, Targu Jiu, Turnu Severin, Oradea, Arad - alpinism utilitar, vanzare produse curatenie, curatenie pentru birouri, curatenie pentru hale, curateniedupa constructori, spalat mocheta cu monodisc
https://pfscleaning.ro

"Timisoara - avanpostul progresului si al modernitatii"

Detalii expozitie

Categorie
Expozitii
Modificat
acum 7 ani si 8 luni
Vizualizari
1028

Reprezentari

DataOraLocatie
Joi 27 iulie 2017 - Marti 8 august 201718:00

Voteaza & Distribuie

Prezentare expozitie

Vă invităm cu drag joi, 27 iulie 2017, ora 18 la Galeria "Helios" din Timisoara (P-ţa Victoriei nr. 6), pentru a ne onora cu prezenţa la vernisajul expoziţiei tematice "Timişoara - avanpostul progresului şi al modernităţii", manifestare festivă dedicată Zilei Timişoarei de către artiştii plastici profesionişti care trăiesc şi crează în oraşul de pe Bega.
Curatorul expoziţiei: sculptorul Linda Saskia Menczel
Expoziţia va rămâne deschisă până în data de 8 august a.c.

„TIMIŞOARA – AVANPOSTUL PROGRESULUI ŞI AL MODERNITĂŢII”
Dupa eliberarea Timişoarei de sub ocupaţia otomană cu 300 de ani în urmă de către oştile Ligii Sfânte comandate de generalul de armată, prinţul Eugen de Savoya (1663-1736) în evoluţia oraşului Timişoara şi a întregului Banat a început o epocă istorică nouă : adoptarea şi înrădăcinarea unui cadru şi stil de viaţă European, de factură occidentală. Timişoara şi regiunea a jucat un rol important în arealul Europei Centrale şi de Sud-Est, fiind atât un centru politic şi militar, cât şi unul industrial, comercial şi cultural. Oraşul şi zona au beneficiat de noile structuri administrative, cuceririi economice, ştiinţifice şi spirituale prin care au fost adoptate mesajele modernităţii. Prinţul Eugen de Savoya l-a numit în data la 1 noiembrie 1716 în mod oficial pe contele Claudius Florimund Mercy (1666-1734), general de cavalerie în postul de guvernator militar şi civil al Banatului Timi?an, regiune imperială administrată direct din Viena. Cu trei veacuri în urmă,în data de 12 iulie 1717 generalul Mercy a înaintat Camerei Aulice de la Viena „Proiectul modest de organizare a Banatului Timiăoarei”. După aprobarea proiectului s-a întocmit „Comisia de organizare a ţării Banatului”, care a funcţionat sub conducerea directă al conteului Claudius Florimund Mercy, feldmareşal al Imperiului Austriac. Contele Mercy a dus o politică de colonizare a Banatului în conformitate cu politica mercantilistă a Casei Imperiale, de asigurare a forţei de muncă necesare valorificării resurselor naturale. Primii colonişti au venit chiar în 1717, apoi sub Mercy s-a desfăşurat prima parte din perioada „carolină” de colonizare. La 25 aprilie 1723 a început reconstrucţia în sistem Vauban a cetăţii Timi?oara, care s-a încheiat în anul 1765. S-a edificat o fortăreaă nouă cu 9 bastioane, printre zidurile c?reia s-a ridicat un oraş complet nou, cu reţeaua densă de străzi rectangulare, cu pieţe largi, cu dimensiuni impozante. În arhitectura militară, civilă şi bisericească pătruns, s-a impus şi a dominat stilul baroc. Timişoara a imbrăcat o înfăţişare nouă aliniindu-se la standardele europene.
În 1728 contele Claudius Florimund Mercy a dat startul canalizării râului Bega, prin care urmărea asanarea terenurilor inundabile din jurul Timişoarei, pentru a putea fi exploatate în agricultură. Apoi l-a prelungit până la Tisa şi l-a făcut navigabil, asigurând astfel Timişoarei un canal navigabil, indispensabil pentru dezvoltarea sa economică ulterioară.. A regularizat nu doar cursul Begăi ci şi al Timişului. Preocupat de ridicarea economiei Banatului, contele Claudius Florimund Mercy a ridicat industria, mineritul şi a introdus în Banat cultura plantelor industriale. A încercat să introducă cultura viermilor de mătase, pentru care a adus special maeştrii italieni şi a dispus plantarea de duzi de-a lungul drumurilor. Aşezarea „Mercydorf” sau „satul lui Mercy”, din judeţul Timiş, a fost înfiinţat de el şi i-a purtat mult timp numele. În municipiul Timişoara o stradă din zona istorică i-a purtat şi îi poartă numele, iar în pe Aleea Personalităţilor din Parcul Central i s-a dezvelit bustul, opera sculptorului Dumitru Şerban.
În strada Sârbească (azi: Gh. Lazăr) se amenajează primul teatru permanent în oraşul Timişoara. Un grup de actori germani au jucat piese de teatru din mai până în noiembrie. Timişoara a devit al treilea oraş din Imperiu Habsburgic, după Viena şi Pesta cu o stagiune teatrală permanentă.
Primului ziar care a apărut pe teritoriul actual al României şi totodată primul ziar german din sud-estul Europei, săptămânalul „Temeswarer Nachrichten” a văzut lumina tiparului în anul 1771, având şi un supliment cultural întitulat „Intelligenz Blatt”.
Un moment important în existenţa Timişoarei a intervenit în anul 1781. Prin Diploma din 21 decembrie 1781, emisă de Împăratul Josef al II-lea, Timişoara dobândea statutul privilegiat de „Oraş liber regesc”. Prin titlul şi statul atribuit oraşul beneficia de o serie de avantaje importante care au îngăduit o dezvoltare mai accelerată a activităţilor urbane, economice, sociale, culturale şi spirituale. .
Tipograful, editorul şi redactorul de cărţi şi reviste Josef Klapka (1786-1863), care în perioda 1919-1863 a îndeplimit şi funcţia de primar al urbei,apoi de deputat în Dieta de la Brastislava, în anul 1815 a înfiinţat la Timişoara prima bibliotecă publică de împrumut din Imperiul Habsburgic.
Pentru prima dată în Europa Centrală, la Timişoara s-a administrat în anul 1819 vaccinul antivariolic. Într-o epistolă cernită pe hârtie în data de 3 noiembrie 1823, inginerul militar genist, matematicianul János Bolyai (1802-1860) îşi anunţa tatăl, Farkas Bolyai, profesor al colegiului reformat din Târgu Mureş, că a reuşit să rezolve complicata „problemă a paralelelor”, descoperind formula primei geometrii neeuclidiene din lume, „creiind din nimic o altă lume, o lume nouă”.
Centrul administrativ, militar, economic şi spiritual al Banatul, oraşul Timişoara a intrat într-o fază intensă, foarte dinamică şi productivă a dezvoltării economice, sociale, edilitare şi spirituale în ceea de-a doua parte a secolului 19, când într-un interval relativ scurt a devenit o localitate modernă, arătoasă, cochetă, adânc pătrunsă şi îmbibată de cultură, foarte receptivă la progress, la ideile şi realizările inovatoare, la experimente şi îndrăzneţe, curajoase. Timişoara la cumpăna secolelor a 19-lea şi 20-lea se distingea prin eleganţa şi rafimanet, prin bunsimţ şi maniere alese, selecte. Cinstea constituia pilonul de bază al vieţii sociale şi obşteşti. Timişoara a fost şi este în continuare un oraş multicultural în care au locuit şi locuiesc paşnic mai etnii, minorităţi naţionale şi confesiuni religioase, fără a exista ură sau manifestări violente. Timişoara a însemnat şi înseamna toleranţă şi respect pentru opiniile celuilalt, înseamna dialog, negociere şi compromis.
În data d1 12 noiembrie 1884 la Timişoara, în premieră absolută pe continental european, s-a întrodus iluminatul electric stradal.
După ce a îndeplinit funcţiile de jurist-consult principal, apoi de notar şef în data de 9 martie 1885 a fost ales primar al Timişoarei Carol Telbisz (1854-1914), care apoi a stat în slujba urbei şi a cetăţenilor ei timp de aproape trei decenii. S-a dovedit a fi cel mai logeviv edil şef desfăşurând o activitate susţinută, complexă şi extrem de rodnică. A fost calificat ctitorul Timişoarei moderne. În perioda în care Carol Telbisz s-a ocupat cu o clarviziune şi responsibilitate de destinele oraşului s-a regularizat canalul Bega, peste care s-au construit poduri din beton armat, şi s-a ridicat şi s-a pus în funcţiune hidrocentrala electrică. Timişoara a devenit un nod important al transportului feroviar. S-au fondat nenumărate intreprinderi industriale, s-a ridicat multe unităţii şcolare şi aşezăminte culturale. Primarul Carol Telbisz a inaugurat printre altele clădirile impozante ale liceului piarist, ale liceului de fete, ale gimnaziului superior de stat, ale şcolii silvice, ale şcolii medii de comerţ, ale şcolilor elementare din cartierele Iosefin, Fabric, Elisabetin, Fabric Vii etc. A adus o contribuţie morală şi financiară substanţială la edificarea şi construirea Bisericii romano-catolice „Millennium”, a Bisericii ortodoxe române „Sf. Ilie” din Fabric, a sinagogii neologe din Fabric şi celei ortodoxe din Iosefin, a Bisericii romano-catolice din Elisabetin şi a bisericii piariştilor din cartierul Cetate. La insistenţele primarului Carol Telbisz comuna Mehala în 1910 a fost alipit de Timişoara, devenind al V-lea cartier al municipiul aflat într-un proces intens şi dens de expansiune şi dezvoltare. După 12 ani de discuţi şi negocieri purtate cu comandanţii garnizoanei militare, cu reprezentanţii Ministerului de război al Austro-Ungariei, primarul Carol Telbisz reuşit, cerând sprijinul şi intervenţia directă a împăratului Franz Iosif I., să obţină acordul pentru renunţarea la destinaţia de fortăreaţă, de obirctiv a cetăţii construite la mijlocul secolului al XVIII-lea, şi pentru demolarea zidurilor cetăţii, care a constituit un obstacol serios pentru dezvoltarea şi modernizarea urbei. Primarul Carol Telbisz a apelat la serviciile arhitectului Lajos Ybl şi a inginerilor Aladár Kovács-Sebestény, iar mai târziu ale inginerului László Szesztay, care au elaborat planurile generale de sistematizare şi de dezvoltare urbanistică. Între cartierul Cetate şi cartierele Fabric, Iosefin şi Elisabetin o fost trasate bulevarde lungi şi largi, pe care putea circula şi tranvaiele electrice, care a fost puse în circulaţie în anul 1899, tot la indemnul şi la insistenţele primarului Carol Telbisz. Timişoara dând dovadă de un curaj exemplar, ieşit din comun a manifestat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi la începutul secolului XX. o receptivitate sporită faţă de progres, faţă de noutăţile tehnice, sociale şi artistice apărute pe parcursul istoriei. S-a dezvoltat într-un ritm intens, susţinut ţinând pasul cu Europa. Datorită acestui fapt Timişoara se poate mândri cu o serie de priorităţi naţionale şi continentale. „Spiritul ţimişorean” reprezintă o sinteză a aspiraţiilor de civilitate, bun simţ şi corectitudine ale cetăţenilor, aspiraţii afirmate când difuz, înainte de Revoluţie, când pregnant, în timpul acesteia şi în perioada de după. Soarta şi destinul României s-a schimbat în mod radical cu 25 de în urma datorită declanşării evenimentelor istorice din 1989, care au început cu manifestaţiile anticomuniste din Timişoara.
Expoziţia îşi propune să aducă un omagiu cu mijloacele specifice ale artelor vizuale Timişoarei, trecutului, prezentului şi viitorul. Personalităţiilor sale ilustre care i-au marcat destinul. Cetăţenilor ei de ieri şi de azi pătrunşi de „spiritul Timişoarei”, care prin munca, activitatea şi ataşamentul lor au contribuit dezvoltarea şi propăşirea oraşului, respectiv care aduc în zilele noastre, la începutul secolului al XXI-lea un aport consistent la edificarea, consolidarea şi promovarea frumosului municipiu traversat de cursul Canalului Bega. Suntem fermi convinşi, că abordarea şi tratarea temei propuse de către Filiala din Timişoara a UAP va trezi interes, va constituie o provocare captivantă, incitantă şi extrem de generoasă pentru artiştii contemporani, pentru creatorii de frumos din Timişoara şi Banat. Alături de faptul că prin lucrările de artă realizate se va cinsti şi omagina aşezarea în care s-a născut, s-a format o însemnată parte a artiştilor, oraşul în care trăiesc şi creează pictorii, sculptorii, graficienii, artiştii decoratori, exponenţii şi reprezentanţii diferitelor generaţii, categorii de vârstă ale creatorilor de frumos se vor lăsa atraşi, mobilizaţi şi inspiraţi de subiect, se vor angaja deplin în îmbogăţirea cu opere originale, proaspete patrimoniul artei contemporane, apelând la genuri artistice, la tehnici, soluţii, materiale, mijloace şi modalităţii noi, moderne, inedite. Majoritatea artiştilor plastici contemporani din Timişoara au de spus, de exprimat şi transmis lucruri esenţiale, deosebit de importante despre frumosul şi fermecătul „oraş al florilor” Impresiile nemijlocite, experienţele cotidiene vor constitui desigur principalele surse de inspiraţie, dar se vor reflecta în lucrări şi trăirile acumulate pe parcursul plimbărilor prin parcuri, pe malurile Begăi, pe străzile şi în pieţele cu clădiri istorice etc.


Anunt Diamant Euroinstal - Calea Aradului

Euroinstal Timisoara - boilere, centrale termice, sisteme de incalzire
https://euro-instal.ro