Timisoara

Concert Simfonic

Detalii

Categorie
Spectacole
Modificat
acum 4 zile si 1 ora
Apartine de
Filarmonica Banatul
Vizualizari
527

Reprezentari

DataOraLocatie
Astazi 20 aprilie 201819:00

Voteaza & Distribuie

Descriere

Vineri, 20 aprilie 2018, ora 19, Sala Capitol

CONCERT SIMFONIC
Dirijor: GHEORGHE COSTIN
Solist: CSIKY BOLDIZSÁR jr. – pian

J. BRAHMS Concertul pentru pian și orchestră nr. 1 în re minor, Op. 15
J. BRAHMS Simfonia nr. 3 în Fa major, Op. 90

Al doilea concert simfonic al Festivalului Internaţional „Timişoara Muzicală” va fi condus de maestrul Gheorghe Costin şi este format din două lucrări de referinţă ale lui Johannes Brahms — Concertul pentru pian şi orchestră nr.1 în la minor, op.77 şi Simfonia nr.3 în fa major, op.90.
Robert Schumann a contribuit foarte mult la devenirea lui Brahms ca muzician şi compozitor. L-a încurajat şi l-a introdus în diverse cercuri de cultură ale vremii. De aceea când, în 1854, Brahms află că acesta se afla într-un azil de boli nervoase, ca urmare a unor crize şi tentative de sinucidere, se duce la Düsseldorf pentru ca să încerce să o ajute pe soţia acestuia, Clara şi pe cei şapte copii ai săi. Mai apoi, în dorinţa de a-şi exprima compasiunea începe să compună lucrări pentru pian, între care o sonată pentru două piane, dar mai ales acest minunat concert pe care-l vom asculta vineri. De altfel, partea a doua a concertului este în strânsă legătură cu moartea lui Schumann. Această lentă pagină a creaţiei lui Brahms, vibrează de un profund simţământ religios, oferă împăcare şi linişte. Prima audiţie absolută a avut loc la Hanovra în ianuarie 1859, cu Brahms ca solist. Cinci zile mai târziu concertul a fost prezentat la Leipzig, unde se consideră a fi prima audiţie oficială. Într-o parte a sălii (probabil adulatorii lui Wagner), s-au auzit vociferări şi fluierături, o manifestare anti-Brahms plină de vulgarităţi. Au existat însă şi motive reale de nemulţumire. Brahms a exclus spectaculosul din discursul solistic, tocmai lucrul pe care-l iubea publicul perioadei romantice. Brahms duce mai departe ideile lui Beethoven, dezvoltă raportul dintre solist şi orchestră, încercând o închegare armonioasă şi obţinerea unei unităţi în parcursul concertant. Ceea ce obţine este una dintre cele mai ferme şi personale atitudini în dezvoltarea unui nou gen concertant — simfonia cu solist obligat. Acest principiu îl va duce la desăvârşire în următoarele sale creaţii concertante. Vorbind despre premieră ca despre „un strălucitor şi incontestabil fiasco”, Brahms completează că- în ciuda celor întâmplate- „concertul va place într-o zi”. Câţiva ani mai târziu, tot publicul din Leipzig va aplauda îndelung răscolitoarea lucrare. Vom asculta concertul în interpretarea pianistului Csiky Boldizsár jr.
Comentatori ai creaţiei lui Brahms spun despre simfonia a treia că este cea mai brahmsiană simfonie, datorită intensităţii vibraţiei autobiografice. Ascultând simfonia ai impresia unei pătrunderi profunde nu numai în lumea întunecată a baladelor, dar totodată şi în universul sensibil al unui erou din Germania nordică, cu care Brahms s-a identificat. La împlinirea vârstei de 50 de ani şi-a oferit un cadou aniversar — simfonia a treia, anul 1883 fiind anul acestei singure creaţii. Premiera a avut loc la Viena, în 2 decembrie, 1883. A înregistrat un mare succes, fiind imediat programată în marile oraşe europene. Compozitorul Edward Elgar spunea că „ascultând simfonia a treia a lui Brahms, mă simt un cârpaci”.
Mircea Tătaru