Timisoara

Concert simfonic Radu Popa

Concert simfonic sub bagheta maestrului Radu Popa, acompaniat la pian de Dragos Mihailescu

Detalii spectacol

Categorie
Spectacole
Modificat
acum 4 saptamani si 5 zile
Apartine de
Filarmonica Banatul
Vizualizari
1338

Reprezentari

DataOraLocatie
Vineri 11 aprilie 201419:00

Voteaza & Distribuie

Prezentare spectacol

Pentru concertul simfonic din 11 aprilie, maestrul Radu Popa ne propune următorul program — Uvertura la Opera „Forţa destinului” de Giuseppe Fortunato Francesco Verdi, Concertul pentru pian şi orchestră în la minor op.54 de Robert Alexander Schumann şi Simfonia I în do minor op.68 de Johannes Brahms. Verdi a fost unul dintre cei mai mari compozitori de operă din secolul XIX. A compus peste 20 de titluri. Încă de la jumătatea secolului, ele erau cunoscute şi admirate în Rusia. Direcţia teatrelor imperiale din Petersburg i-a comandat o operă care să fie prezentată prima oară în Rusia. Astfel se naşte La forza del destino cântată în premieră la Petersburg, la 10 noiembrie 1862. Subiectul operei a fost luat din drama spaniolă Don Alvar, care prezintă fragmente în legătură cu asuprirea de către spanioli a popoarelor din America Latină. Nu subiectul, ci libretul a fost lamentabil, motiv pentru care azi opera se cântă mai rar. Uvertura este o splendidă pagină întâlnită des pe afişele de concert. Este probabil cea mai iubită uvertură, dar să nu uităm că multe dintre operele sale nu au uvertură, doar mici preludii de pregătire a atmosferei.

Al doilea concert simfonic aflat sub egida Festivalului Timişoara Muzicală continuă cu o capodoperă pe care i-o datorăm lui Schumann. Ambianţa impunătoare a stilului simfonic abordat în conceperea concertului instrumental, inaugurat de Beethoven în ultimele sale concerte, se remarcă din plin la acest concert pentru pian. Ca şi la Beethoven, este evident că pianul este instrumentul preferat al lui Schumann, este confidentul şi cel care i-a declanşat fantezia şi forţa creatoare. Este cel mai poetic concert romantic, plin de zbucium şi contraste. Să menţionăm că prima parte, Allegro Affettuoso, a fost compusă în 1841, sub denumirea de Fantezie pentru pian şi orchestră şi a avut prima audiţie într-un concert la Gewandhaus (Leipzig), având-o ca solistă pe Clara, soţia lui, iar dirijor pe Felix Mendelssohn Bartholdy. A fost un mare succes. În 1845 mai adaugă două părţi, devenind concertul pe care l-am ascultat de atâtea ori. Vom observa cum orchestra filarmonicii şi solistul concertului, pianistul Dragoş Mihăilescu, vor constitui un ansamblu unitar, contribuind împreună, cu mijloacele specifice, la naşterea unei muzici extraordinare. Din păcate acest mare compozitor s-a stins din viaţă la 46 de ani, lăsând destule lucrări neterminate, printre care încă trei concerte pentru pian. Prin acest minunat concert, Schumann atinge apogeul în creaţie.

Partea a doua a concertului simfonic este dedicată muzicii lui Brahms, de data aceasta reprezentată de Simfonia I, în do minor op. 68, pe care unii muzicieni, în special Hans von Bűlow, o denumeau a zecea simfonie beethoveniană. Ea a avut un lung proces de gestaţie, din 1855 până în 1876. Simfonia I nu a fost rezultatul unei acţiuni artistice demonstrative, ci un genial proces de ilustrare sonoră a frământărilor romantice, un efort creator de comunicare artistică a noilor idealuri romantice. Brahms foloseşte un ansamblu orchestral de tip romantic, în schimb se menţine echilibrat din punctul de vedere al sonorităţilor, de multe ori preferând expresivităţi clasice. De remarcat este faptul că procesele conflictuale, atât de îndrăgite spiritului romantic, se desfăşoară cu predilecţie în părţile extreme ale lucrării. Prima audiţie a Simfoniei în do minor, a avut loc la Karlsruhe, la 4 noiembrie 1876, sub conducerea dirijorului Otto Dessof, după trei zile fiind dirijată de Brahms, la Mannheim. Simfonia a avut peste tot un binemeritat succes.

Filtre spectacol

Perioada: Astazi, Saptamana curenta, Luna curenta