Timisoara

Concert Simfonic

Detalii

Categorie
Spectacole
Modificat
acum 2 luni si 2 saptamani
Vizualizari
504

Voteaza & Distribuie

Descriere

Vineri, 12 mai 2017, ora 19
CONCERT SIMFONIC
Dirijor: GHEORGHE COSTIN
Solist: GABRIEL POPA – vioară

C.M. von WEBER Uvertura operei Oberon
H. WIENIAWSKI Concertul pentru vioară și orchestră nr. 2 în re minor, Op. 22
D. ȘOSTAKOVICI Simfonia nr. 5 în re minor, Op. 47


Maestrul Gheorghe Costin, dirijorul concertului din 12 mai, ne propune următorul program: Uvertura la opera „Oberon” de Carl Maria von Weber, Concertul pentru vioară şi orchestră nr.2 în re minor op.22 de Henrik Wieniawski şi Simfonia nr.5 în re minor op.47 de Dmitri Şostakovici.
În 1824 direcţiunea operei Covent Garden din Londra îi propune lui Weber compunerea unei opere. Astfel se naşte Oberon, o pagină romantică a unui compozitor care a fost recunoscut drept tatăl operei romantice germane. Neglijând sfaturile doctorului său, Weber s-a mutat la Londra, a învăţat limba engleză şi a compus cântecul său de lebădă, căci la aproape două luni a murit, la doar 40 de ani. Concertul simfonic de vineri, 12 mai se va deschide cu cele trei note (do, re, mi) ale cornului care ne transferă într-o lume magică, un tărâm spiritual cu farmec supranatural.
La finele secolului XIX existau doi violonişti foarte buni, rivali, Pablo de Sarasate şi Henrik Wieniawski. Acest lucru nu l-a împiedicat pe Wieniawski să-i dedice al doilea concert pentru vioară rivalului său. Acest op.22 s-a născut în 1856, dar premiera a fost câţiva ani mai târziu, în 1862. Compozitorul a fost solist la St. Petersburg, cu Anton Rubinstein la conducere.
Primul concert al lui Wieniawski, cel în fa diez minor, a fost un mare succes la premieră, dar încet, încet a dispărut de pe afişe. Poate pentru că era prea dificil, sau un pic artificial, n-aş putea spune. Al doilea concert, pe care-l vom asculta vineri seara în interpretarea violonistului Gabriel Popa, este pe placul tuturor, dovadă că este studiat încă din ultimele clase de liceu.
În următoarele 45 de minute vom asculta o mare simfonie, care a făcut istorie nu numai datorită valorii ei deosebite, ci şi datorită discuţiilor deseori contradictorii, pe care muzicologii le-au purtat în jurul ei. Înainte de compunerea ei, lui Şostakovici i s-a întâmplat ceva foarte rău. La premiera operei sale „Lady Macbeth din Mtsenk”, a avut ghinionul să participe şi Stalin, căruia lucrarea nu i-a plăcut şi care a montat presa împotriva lui. Ceea ce a publicat ziarul Pravda, la 28 ianuarie 1936, l-a transformat pe marele compozitor în inamicul muzical numărul 1 al Uniunii Sovietice. Atât de teribil a fost tonul articolului încât Şostakovici a ajuns să creadă că inclusiv familia sa era în mare pericol. El a renunţat să prezinte Simfonia a IV-a, pe care tocmai o compusese, îndepărtând-o pentru moment şi a scris o altă simfonie, despre care credea că va fi bine primită de Stalin şi de partid. În această stare de aşteptare şi anxietate, lucrarea a fost prezentată în premieră la Leningrad, în 1937. A fost o interpretare excepţională, datorată şi dirijorului Evgheni Mravinski, un mare admirator al lui Şostakovici. Atât de mare a fost succesul, ovaţiile fiind o adevărată furtună, încât se spune că ele au durat aproape cât simfonia, 40 de minute. Mulţi oameni aveau lacrimi în ochi. Ei au înţeles atât muzica cât şi tragedia compozitorului. Cel mai bine a descris-o Alexei Tolstoi, care spunea despre simfonie că este „o tragedie optimistă”. Din păcate, din cauza locului şi timpului în care a trăit şi a creat Şostakovici, cuvintele lui Tolstoi pot rezuma întreaga sa viaţă.
Mircea Tătaru