Referendum pentru familie
Timisoara

Concert simfonic

Detalii

Categorie
Spectacole
Modificat
acum 4 luni si 1 saptamana
Apartine de
Filarmonica Banatul
Vizualizari
1192

Voteaza & Distribuie

Descriere

Vineri, 25 mai, ora 19, Sala Capitol
CONCERT SIMFONIC
Orchestra simfonică a Filarmonicii Banatul
Dirijor: RADU POPA
Solist: HORIA MIHAIL

Concertul Filarmonicii „Banatul” de vineri, 25 mai, va fi dirijat de maestrul Radu Popa şi are în program Concertul pentru pian şi orchestră nr.2 în sol minor op.22 de Camille Saint-Saëns, „Dansul celor şapte voaluri” din opera Salomeea de Richard Strauss şi - de acelaşi compozitor - Suita „Cavalerul Rozelor”.
La început vom asculta Concertul nr.2 pentru pian şi orchestră, în sol minor de Camille Saint-Saëns. Acesta a fost unul dintre cei mai mari pianişti şi organişti de la sfârşitul secolului XIX. Întreaga sa carieră de interpret, muzicolog şi mai ales compozitor, îl plasează ca figură importantă în istoria culturii franceze moderne. Din cele cinci concerte pentru pian, al doilea este cel mai cunoscut şi îndrăgit. Scris în manieră romantică, el conţine teme melodioase şi expresive, pline de spiritualitate. Partitura pianului este plină de forţă şi de pasaje briliante de virtuozitate, ca urmare a faptului că Saint-Saëns cunoştea resursele expresive şi posibilităţile tehnice ale pianului. De altfel, în 1868, imediat după ce l-a compus, s-a grăbit să-l cânte în premieră, probabil din dorinţa de a epata publicul cu noua sa compoziţie. Vineri seara îl vom asculta în varianta interpretativă a pianistului Horia Mihail.
Câteva cuvinte despre opera „Salomeea” pentru a înţelege rostul dansului celor şapte voaluri. Este vorba despre o dramă într-un act după poemul cu acelaşi nume de Oscar Wilde, mică istorie care se petrece la începutul erei creştine. Drama lui Oscar Wilde l-a inspirat pe Strauss pentru o lucrare de extremă tensiune şi frumuseţe artistică. Totul se întâmplă pe marea terasă a palatului lui Irod cel Mare, guvernatorul Iudeei. Salomeea, nepoata sa, o tânără cu moravuri îndoielnice, dorea să-l sărute pe Ioan Botezătorul care se afla închis într-o fântână a palatului. Cum Ioan refuza, scârbit de a fi spurcat de acest sărut, Salomeea a jurat că tot îl va săruta. Irod ţine un ospăţ, dar Salomeea refuză să mănânce şi să bea, cu gândul mereu la obsesia sărutului. Atunci Irod îi cere să danseze pentru el. Acesta este momentul dansului, moment muzical extraordinar, care a făcut această operă celebră.
Ascultând opera în transcripţie, la o expoziţie de piane, Gustav Mahler spunea că ar fi inspirat ca Strauss să adauge şi o scenă de balet care să aducă un plus de senzualitate şi forţă malefică desfăşurării acţiunii. Acesta s-a conformat, rezultatul fiind spectaculoasa muzică. Aşadar dansul a apărut ulterior compunerii operei. Concertul se va încheia cu celebra suită Cavalerul rozelor, născută din muzica operei cu acelaşi nume a lui Strauss. După ce asimilează influenţele lui Wagner, după ce parcurge estetica lui Brahms, Liszt şi Bruckner, Richard Strauss se detaşează de toţi, afirmând o artă unică şi valoroasă, o soluţie valabilă pentru arta lirică a primei jumătăţi a secolului trecut. Cu Cavalerul rozelor el readuce farmecul vieţii sociale şi al ambianţei vieneze a secolului XVIII. Premiera a avut loc la 26 ianuarie 1911, la Dresda. Au existat multe aranjamente muzicale ale unor necunoscuţi, care au folosit teme şi fragmente din operă. Strauss a procedat la fel în 1924, la cererea lui Hugo von Hofmannsthal, care făcuse un film cu subiectul operei. Era nevoie de o nouă aranjare muzicală deoarece în partea a doua, filmul se abate de la desfăşurarea evenimentelor din operă. O mică orchestră a cântat în timp ce se derula filmul. Forma finală a suitei, pe care o vom asculta în interpretarea orchestrei simfonice a filarmonicii, se spune că ar fi fost realizată tot de un compozitor necunoscut azi, dar care în 1945 ar fi avut acceptul lui Strauss pentru această variantă. În continuare, ea este aşteptată cu bucurie pe scenele de concert şi înregistrează numai succese.
Mircea Tătaru