Timisoara

Concert Simfonic realizat in colaborare cu Fundatia Action Musicale Pierre Wissmer

Detalii articol

Categorie
Articole arta / cultura
Modificat
acum 1 an si 1 zi
Vizualizari
936

Voteaza & Distribuie

Prezentare articol

Dacă săptămâna trecută am fost purtaţi de valurile impetuoase ale muzicii lui Şostakovici, vineri 22 mai, la concertul simfonic al Filarmonicii Banatul dispare o singură figură centrală şi avem parte de un mozaic muzical. Dirijorul concertului, Alain Pâris, ne propune spre audiţie Poemul simfonic „Vânătorul blestemat” de César Franck, Dublul concert pentru clarinet, violă şi orchestră op.88 de Max Bruch, Rapsodia pentru clarinet şi orchestră de Claude Debussy, Simfonia I de Pierre Wissmer şi „La Valse” de Maurice Ravel.

Poemul lui Franck este inspirat dintr-o baladă a poetului german Gottfried August Bürger. Subiectul este povestea unui conte care îndrăzneşte să meargă la vânătoare în ziua de Sabbath, a şaptea zi a săptămânii care comemorează odihna lui Dumnezeu după ce a creat lumea. Este menţionată şi în Cele Zece Porunci şi nu se referă numai la odihnă, dar şi la înălţarea spirituală şi intelectuală. Această violare a unei vechi legi sociale este condamnată şi pedepsită, contele auzind o voce teribilă în pădure care-l condamnă să fie urmărit de demoni pentru eternitate.

Orchestraţia ne evocă o atmosferă fantastică, întuneric şi umbre infernale. Concluzia ne aduce aminte de Berlioz, cu a sa Noapte de Sabbath din Simfonia Fantastică. Premiera a fost la 31 martie 1883, în concertul Societăţii Naţionale de Muzică din Paris. Max Bruch a compus concertul pentru clarinet şi violă pentru fiul său Max Felix Bruch, un talentat clarinetist.

Cu toate că a avut succes la premieră, concertul a căzut în uitare mulţi ani. Una dintre cauze a fost şi faptul că Bruch a fost interzis în perioada Naţional-Socialismului din Germania. Compus în decembrie 1911 la Berlin, lucrarea se înscrie în stilul unui compozitor care nu a făcut compromisuri de la stilul romantic tradiţionalist. Solişti vor fi Emil Vişenescu la clarinet şi Oana Vişenescu la violă. Gabriel Fauré, director la Conservatorul din Paris, l-a numit pe Debussy în consiliul de conducere şi prima sarcină a fost de a compune două piese pentru clarinet, pentru a fi lucrări obligatorii la concursul de admitere din anul următor.

Debussy s-a conformat şi a compus o lucrare mai simplă care la publicare a fost intitulată Mică piesă şi alta denumită Prima rapsodie, pe care o vom asculta vineri în interpretarea clarinetistului Emil Vişinescu. Rămasă cu titlul simplu de Rapsodie, compozitorul a orchestrat-o şi a dedicat-o profesorului de clarinet Prosper Mimart. În varianta cu pian, ea fost interpretată prima oară la examenul de clarinet la 14 iulie 1910. Prima variantă cu acompaniament orchestral a fost ascultată la Petersburg, în Rusia, cu ocazia unui turneu, în 1911.

Pierre Wissmer s-a născut la Geneva în 1915, într-o familie de medici care iubeau muzica. Sesizând talentul fiului lor, l-au îndrumat spre o carieră muzicală. După Conservatorul din Geneva îl găsim studiind muzica la Paris cu profesori vestiţi din acea vreme. A compus mult, a fost profesor şi avut concerte de succes ca dirijor invitat. Muzicologii se întrebau mereu — este muzica lui Wissmer una clasică, romantică sau modernă? Soţia sa răspundea — puţin din fiecare. Rămâne să hotărâm vineri care stil este predominant în simfonia întâi, compusă în 1938.

Maurice Ravel a dorit, în 1906, să aducă un omagiu lui Johann Strauss Jr., compunând un vals pe care l-ar fi intitulat Viena. Proiectul iniţial a fost modificat după ce Ravel a participat activ la Primul Război Mondial. La valse, pe care-l vom asculta în încheierea programului, este un vals metamorfozat de ororile războiului, deformat de negura care se aşterne pe omenire, dar şi un manifest în ritm de vals contra celei mai stupide şi dezechilibrante acţiuni omeneşti: Războiul.

Filtre articol

Perioada: Astazi, Saptamana curenta, Luna curenta