Timisoara

Cum pot fi prevenite complicațiile produse de aritmii

Cum pot fi prevenite complicațiile produse de aritmii

Detalii stire

Categorie
Stiri sanatate
Modificat
acum 6 luni si 3 saptamani
Apartine de
DWF
Vizualizari
178

Voteaza & Distribuie

Prezentare stire

La nivel mondial, bolile cardiovasculare provoacă cele mai multe decese. Infarctul miocardic acut, accidentul vascular și stopul cardiac sunt cele mai periculoase complicații produse de bolile cardiovasculare. Îți prezentăm în acest articol informații importante despre aritmii și îți explicăm cum pot fi evitate complicațiile.

Ce sunt aritmiile?

Ritmul cardiac normal sau bătăile obișnuite ale inimii în repaus sunt de 60-100 de bătăi pe minut. Bineînțeles, acestea devin mai rapide în timpul efortului fizic și în situații stresante, apoi revin la normal. De asemenea, este normal ca ritmul cardiac să fie mai lent în timpul somnului sau la atleți.

Aritmiile sunt tulburări de ritm cardiac, caracterizate de un ritm prea rapid (tahicardie), prea lent (bradicardie) sau de un ritm haotic (fibrilație, flutter). Nu toate aritmiile sunt periculoase, însă unele aritmii pot pune viața în pericol.

Aritmiile apar din cauza unei dereglări la nivelul circuitului electric al inimii. Nodul sinusal este cel care produce impulsuri electrice regulate ce contractă miocardul (mușchiul inimii). Astfel, sângele este propulsat către organe. În cazul aritmiilor, funcția nodului sinusal este preluată de alte zone nespecializate ale inimii. Acestea trimit impulsuri electrice anormale, ceea ce generează un ritm cardiac anormal.

Simptomele aritmiilor

Aritmiile nu se manifestă întotdeauna. Însă simptomele acestora pot fi:

  • Palpitații – senzația de fluturare în piept sau de lovituri puternice resimțite în gât
  • Rezistență scăzută la efort fizic
  • Stare generală de oboseală
  • Dificultăți de respirație
  • Dureri la nivelul pieptului.

Complicații ale aritmiilor

Unele aritmii pot provoca leșin și stop cardiac brusc, din cauza ritmului foarte rapid și haotic. În această categorie intră tahicardia ventriculară, fibrilația ventriculară și sindromul QT lung.

Alte aritmii, precum fibrilația atrială, pot favoriza formarea cheagurilor de sânge care ulterior ajung prin circulație în zone vitale (creier sau inimă). Acestea blochează circulația sangvină în aceste zone. În lipsa sângelui încărcat cu oxigen, celulele necrozează (mor ireversibil). Astfel, are loc infarctul miocardic acut și accidentul vascular cerebral ischemic.

Infarctul miocardic acut poate produce stop cardio-respirator, iar accidentul vascular cerebral poate duce la invaliditate sau deces.

Bradicardia, caracterizată de un ritm cardiac foarte lent, scade cantitatea de sânge trimisă în circulație. Un flux sanguin deficitar poate provoca moartea celulelor la nivelul membrelor sau organelor.

În timp, majoritatea aritmiilor pot duce la dezvoltarea insuficienței cardiace, afecțiune care presupune diminuarea funcției de pompă a inimii. Acest lucru afectează funcționarea întregului organism, deoarece sângele nu mai ajunge la țesuturi în cantitățile necesare.

Tratamentul aritmiilor – prevenirea complicațiilor

Complicațiile aritmiilor pot fi prevenite prin efectuarea tratamentului corespunzător. În ceea ce privește aritmiile ușoare, tratamentul constă în administrarea de medicamente antiaritmice, anticoagulante și alte substanțe farmaceutice. Controlul medical de rutină este necesar pentru monitorizarea pacientului. Însă în cazul aritmiilor periculoase, este nevoie de un tratament mai complex.

Ablația cu radiofrecvență

Ablația cu radiofrecvență a aritmiilor este o procedură minim-invazivă, prin care zona responsabilă de impulsurile electrice anormale este distrusă. În general, se efectuează ablația de fibrilație atrială, flutter atrial și alte tipuri de tahicardie.

Procedura se efectuează transcutanat (prin piele), prin introducerea unor tuburi în sistemul de vase sangvine. Cu ajutorul tuburilor și unor instrumente de mici dimensiuni se aplică unde radio la nivelul inimii, care distrug țesutul țintă. Procedura este ghidată cu ajutorul razelor X și unei substanțe de contrast. Astfel, ritmul cardiac este normalizat.

Crioablația

Crioablația este o procedură cu același principiu precum cel al ablației cu radiofrecvență. La fel ca aceasta, se efectuează transcutanat și urmărește distrugerea zonei care provoacă aritmia. Însă crioablația utilizează temperaturi scăzute (îngheț) pentru a distruge țesutul. Crioablația este o procedură reversibilă.

Implantul de defibrilator sau de stimulator cardiac

Defibrilatorul/stimulatorul cardiac implantabil este un dispozitiv de mici dimensiuni, care are funcția de a monitoriza constant ritmul cardiac. Acesta depistează tulburările de ritm și le normalizează fie prin trimiterea unor impulsuri electrice, fie prin descărcarea unor șocuri electrice.

Astfel, aritmiile rapide sunt imediat tratate, iar în cazul aritmiilor lente, bătăile inimii sunt stimulate. În acest mod, este prevenit infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral și stopul cardiac. De asemenea, prin menținerea unui ritm cardiac normal, insuficiența cardiacă este prevenită.

Defibrilatorul sau stimulatorul cardiac se fixează minim-invaziv sub pielea de la nivelul pieptului, iar firele acestuia se conectează la inimă prin abord vascular (printr-un vas de sânge).

Procedura Watchman

Procedura Watchman este utilă în prevenirea formării cheagurilor de sânge care ar putea bloca circulația sangvină. Procedura presupune implantarea unui dispozitiv care acoperă auriculul stâng – orificiu al inimii în care se formează cheaguri de sânge. Implantul se efectuează prin abord vascular, transcutanat, sub ghidaj radiologic.

În concluzie, complicațiile aritmiilor pot fi prevenite prin urmarea unui tratament, dar și prin consultul cardiologic de rutină.

Sursa foto: pixabay.com/ro/photos/stetoscop-ecg-electrocardiograma-4820535/