Timisoara

Expozitia Stefan Caltia - Locuri

Detalii expozitie

Categorie
Expozitii
Modificat
acum 6 ani si 1 luna
Vizualizari
2076

Reprezentari

DataOraLocatie
Vineri 3 octombrie 2014 - Vineri 5 decembrie 201418:00

Voteaza & Distribuie

Prezentare expozitie

MUZEUL DE ARTĂ TIMIȘOARA - Expoziție Ștefan Câlția "Locuri"
3 OCTOMBRIE - 5 DECEMBRIE 2014
DESCHIDERE: VINERI, 3 OCTOMBRIE 2014, ORA 18.00
PALATUL BAROC, PIAȚA UNIRII NR.1, TIMIȘOARA
Program de vizitare: zilnic, între orele 10-18 (luni închis)

Muzeul de Artă Timișoara, în parteneriat cu Galeria Posibilă din București, organizează vineri, 3 octombrie, la ora 18.00, în Palatul Baroc din Piața Unirii nr. 1, Timișoara

deschiderea expoziției Ștefan Câlția – Locuri

Vernisajul va avea loc în Sala Baroc a Muzeului de Artă Timișoara.
Evenimentul se va bucura de prezența maestrului Ștefan Câlția, a lui Matei Câlția, manager cultural și a Prof. univ. dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara.

După mai bine de 10 ani de la ultima expoziției la Timișoara, reputatul artist plastic se reîntoarce în orașul în care și-a petrecut o parte din viață, cu o serie de peste 40 de picturi și desene. Lucrările vor fi expuse pe simezele de la etajul al doilea al muzeului pentru două luni, până în data de 5 decembrie a.c. După cum maestrul însuși spunea, în conferința de presă care a precedat evenimentul, expoziția nu dorește să fie o retrospectivă, ci va prezenta lucrările sale recente, multe dintre ele legate de Timișoara.

”Îi sunt dator Timișoarei pentru bunii ani ai tinereții, pentru Piața Unirii, pentru nopțile în care fugeam de la internatul liceului în Parcul Rozelor, pentru profesorii extraordinari pe care i-am avut aici. Dar nu din datorie vin și tot revin aici. Vin pentru că iubesc acest loc, dar și pentru un motiv ascuns, pe care am să-l spun acum. Cândva, cu câțiva ani înainte ca Sibiul să fie Capitală Culturală Europeană, am făcut o expoziție acolo și cred că am convins niște oameni să creadă în această posibilitate. Vă doresc să vă zbateți pentru o Timișoară Capitală Culturală a Europei și sper ca expoziția mea să urnească puțin acest lucru”, a declarat artistul.
Ştefan Cȃlţia creează, de cȃteva decenii, nu doar lucrări de artă, ci şi un imaginar. În ultimii ani, caracterul convergent al acestuia a devenit din ce în ce mai evident. Multitudinea de preocupări intelectuale, vizuale şi umane ce îl animă, exprimate în tehnici multiple, formează o luxurianţă ce nu îşi iese, însă, niciodată din matcă.

Uneori este vorba despre nesfȃrşitele peisaje transilvane sau despre trupurile fragile care le traversează văzduhul sau care se prăbuşesc, tăindu-l, dintr-o dată. Alteori, cortegii de fiinţe înspăimântate şi opace par a înainta implacabil şi lumea se strȃnge în jurul lor, formând un teatru. În desenele uriaşe, bestiarul vorace devine epură şi doar liniile înaintează la nesfârşit şi cresc, ca o altfel de fiinţă. Pe alocuri, forfota din iarba încinsă a dealului se linişteşte, ţintuită pe o bucată de porţelan.
Gândul din spatele expoziţiei de la Palatul Baroc din Timişoara este acela de a aduce împreună preocupările, aparent eterogene, ale artistului Ştefan Cȃlţia, prezentate în ultimii douăzeci de ani ca distincte, în cadrul unor expuneri tematice, sau închegate în jurul unor concepte izolate. Aşezarea împreună, într-un spaţiu la fel de proteic, a acestor lucrări aparent atȃt de diferite, va pune în evidenţă faptul că acest cortegiu tematic s-a dezvoltat păstrînd mereu o legătură zenitală cu o referinţă fixă, de natură biografică, având ca substrat o sensibilitate artistică şi umană mereu identică cu sine.

Născut la Braşov şi copilărind în satul Şona, de lîngă Făgăraş, Ştefan Cȃlţia şi-a început formaţia de artist la Timişoara, ca elev al profesorului Julius Podlipny, a cărui personalitate i-a fundamentat parcursul. Aducerea unui corpus de lucrări relevant, la modul metonimic, pentru opera sa întreagă, rezultat al acestui parcurs, la Timişoara are, așadar, şi o semnificaţie simbolică. În cadrul conceptului expoziţional, legătura cu locul în care această retrospectivă se petrece este marcată prin introducerea în traseu a unui spaţiu-enclavă, dedicat unui fragment discret, însă emblematic al istoriei acestuia: prezenţa în Timişoara, la sfârşitul secolului al XIX-lea a grădinarului şi [peisagistului] Mühle, una dintre acele personalităţi care au conectat oraşul, într-un moment istoric specific, la viaţa economică şi culturală europeană. Oraşul Timişoara este privit, astfel, ca un loc care dă sens şi care, la rȃndu-i, este investit cu sens doar atunci cȃnd este considerat în lumina relaţiei cu un destin specific.