Timisoara

Festivalul International Timisoara Muzicala

Detalii festival

Categorie
Festivaluri
Modificat
acum 3 saptamani si 5 zile
Vizualizari
6174

Reprezentari

DataOraLocatie
Vineri 3 mai 2019 - Vineri 31 mai 201919:00

Voteaza & Distribuie

Prezentare festival

O nouă ediţie a Festivalului Internaţional Timişoara Muzicală va debuta vineri, 3 mai şi va dura până la 31 mai.
Prima manifestare este concertul simfonic din 3 mai, condus de la pupitrul dirijoral de maestrul Robert Farkas.
Solist va fi pianistul Christian Ihle Hadland
În program:
Fantezia simfonică Francesca da Rimini, (după Dante) op.32 de Piotr Ilici Ceaikovski,
Totentanz de Franz Liszt
Simfonia I în do minor op.68 de Johannes Brahms.


Vineri, 3 mai 2019, ora 19
O nouă ediţie a Festivalului Internaţional Timişoara Muzicală va debuta vineri, 3 mai şi va dura până la 31 mai. Prima manifestare este concertul simfonic din 3 mai, condus de la pupitrul dirijoral de maestrul Robert Farkas. În program — Fantezia simfonică Francesca da Rimini, (după Dante) op.32 de Piotr Ilici Ceaikovski, Totentanz de Franz Liszt şi Simfonia I în do minor op.68 de Johannes Brahms.

Sâmbătă, 4 mai 2019, ora 19, Sala Capitol RECITAL CAMERAL
ALEXANDRA GUȚU – violoncel
GABRIEL POPA – vioară
B. MARTINU Duo pentru vioară și violoncel – Andante moderato
R. GLIERE Opt piese vioară și violoncel
Z. KODALY Duo pentru vioară și violoncel

Luni, 6 mai 2019, ora 19, Sala Capitol
RECITAL CAMERAL
Ansamblul ATEM
VORTEX SYMPHONY

VLAD ALECSANDRU COLAR – flaut
CRISTIAN MICLEA – clarinet
CRISTINA MĂLĂNCIOIU – vioară
DARIUS TEREU – violoncel
VICTOR ANDREI PĂRĂU – pian
Proiecție – Arhetipuri vizuale, realizate de criticul de artă Gabriel Kelemen

TOSHIO HOSOKAWA Stunden-Blumen. Hommage a Olivier Messiaen
pentru clarinet, vioară, violoncel și pian
JONATHAN HARVEY Nataraja pentru flaut piccolo și pian
SOFIA GUBAIDULINA Dancer on the Tightrope pentru vioară și pian
GEORGE CRUMB Eleven Echoes of Autumn pentru flaut alto, clarinet, vioară și pian

Marți, 7 mai 2019, ora 19, Sala Capitol
RECITAL TRIO CONTRASTE
Ore, ceasuri, clopote

ION BOGDAN ȘTEFĂNESCU – flaut Muramatsu
SORIN PETRESCU – pian

DORU ROMAN – percuție
Proiecții: SORANA PETRESCU
Versuri: ION BOGDAN ȘTEFĂNESCU

J.S. BACH - F. BUSONI Nun komm', der Heiden HeilandFr. SCHUBERT Ora pierdutăVIOLETA DINESCU Innenglocken (p.a.a.)
Fr. LISZT Clopotele Genevei
G. ENESCU Carillon nocturne
DOINA ROTARU Ceasuri
E. SATIE Ore seculare și instantanee
M. RAVEL Introducere și Vals din opera Ora spaniolă

Miercuri, 8 mai, ora 19, Bastionul Theresia RECITAL VOCAL
CAMELIA FORNWALD DOCEA – mezzosoprană
ADRIANA DOGARIU – pian

F. CHOPIN Cântece poloneze – Polish Songs, Op. 74 (p.a.a.)
pe versuri de Mickiewicz, Witwicki, Zaleski, Krasinski


Joi, 9 mai, ora 19, Sala Capitol

Concertul Orchestrei Studenților Facultății de Muzică și Teatru
din cadrul Universității de Vest din Timișoara

Dirijor: LAURENȚIU MUNTEAN

Soliști:
ANDREEA-IRINA PETRILA – violoncel, clasa c.d.a. Darius Tereu
OANA-DANIELA ONIȚIU – corn, clasa c.d.a. Mihai Dogaru
REGINA CSERMAK – pian, clasa conf. univ. dr. Sorin Dogariu


Vineri, 10 mai, ora 19, Sala Capitol

CONCERT SIMFONIC
Dirijor: WALTER HILGERS (Germania)
Soliști: JOHANNA JUNG(Germania) – harpă

SIEGFRIED JUNG (Germania) – tubă

R. WAGNER Maeștrii cântăreți din Nürnberg WWV 96 – Preludiul
WILLI MÄRZ Divertimento pentru harpă, tubă și orchestră (p.a.)
A. BRUCKNER Simfonia nr. 6 în La major (WAB 106) Sâmbătă, 11 mai, ora 19, Sala CapitolRecital Extraordinar
SZEGED TROMBONE ENSEMBLE
GYIVICSÁN GYÖRGY
CZIROK ZOLTÁN
PÁLFY ANDRÁS
ASZTALOS TAMÁS
VÖRÖS JÓZSEF
TÓTH MÁRK
BRINDÁS BARNABÁS
SZTRANYÁK DÁVID
În program transcripții după :
L. van Beethoven, L.G. da Viadana, R. Wagner,
P.I. Ceaikovski, F. Biebl, H. Zimmer



Marți, 28 mai, ora 19, sala Capitol

Recitalul pianistei AXIA MARINESCU
- eveniment cuprins în agenda Sezonului Cultural România - Franța

Vineri, 31 mai, ora 19, sala Capitol

Concert simfonic
Orchestra Simfonică a Filarmonicii Banatul
Dirijor: RADU POPA
Solist: FILIP PAPA - violoncel


Maestrul Radu Popa va conduce concertul simfonic de vineri, 31 mai, care va marca închiderea Festivalului Internaţional Timişoara Muzicală.
Din nou, un concert dominat de romantism. În program: „Sospiri” op. 70 pentru orchestră de coarde şi Concertul pentru violoncel şi orchestră, op.85, ambele compuse de Edward Elgar, „Cavalcada Walkyriilor” din Opera „Walkyria” de Richard Wagner şi Poemul simfonic „Preludiile” de Franz Liszt.
Compozitorul romantic Elgar s-a afirmat în istoria muzicii în mod special prin Variaţiunile „Enigma”, prin marşul „Pomp and Circumstance” şi prin Concertul pentru violoncel. Elgar mai este cunoscut şi datorită Concertului său pentru vioară, foarte iubit de Yehudy Menuhin, dar spre deosebire de acesta, în principal mai zbuciumat şi pasional, concertul pentru violoncel este mai mult liric şi contemplativ. „Sospiri” este un Adagio pentru orchestră de coarde şi harpă compus puţin înainte de începutul celui de-al Doilea Război Mondial. Intenţia lui Elgar era de a compune o lucrare asemănătoare cu „Salut d`Amour” pe care să o denumească „Soupir d`Amour”, adică Oftat de dragoste. În fapt, şi-a dat seama că a doua compoziţie, cea pe care o vom asculta, este mult mai intensă şi profundă şi a hotărât să folosească un cuvânt italian drept titlu — „Suspine”. Lucrarea a fost dedicată concertmaestrului Orchestrei Simfonice din Londra, Billy Reed.
Timişoreanul Filip Papa va interpreta, în continuarea serii de vineri, concertul lui Elgar pentru violoncel. La premiera din Londra, în octombrie 1919, Elgar a fost poftit să-şi dirijeze concertul, restul programului urmând a fi condus de un alt muzician. Cum se mai întâmplă în mediile artistice, Elgar a primit un timp de repetiţie foarte scurt, interval în care nu a putut aduce orchestra şi solistul la un nivel acceptabil. Astfel, el a înregistrat un eşec notabil. Doar în 1960, datorită interpretării violoncelistei Jacqueline du Pré, concert înregistrat, lucrarea şi-a câştigat faima meritată, neumbrită de atunci.
Una dintre cele mai complexe compoziţii muzicale aparţine lui Richard Wagner — „Inelul Nibelungilor”. A fost interpretată prima dată la Bayreuth, în august 1876. A durat 16 ore, orchestra fiind alcătuită din 100 de persoane şi 34 de personaje. Din tetralogie fac parte operele — Aurul Rinului, Walkyria, Siegrfried şi Amurgul zeilor. Începutul actului III al operei „Walkyria” debutează cu „Cavalcada Walkyriilor”. În mitologia Norvegiei, Walkyriile erau o castă de fecioare războinice care adunau sufletele vitejilor morţi în bătălii şi le trimiteau în Walhalla, paradisul nordic. La începutul actului III al operei, ele se adună, una câte una, pe stânca unde îşi aveau sălaşul, să o salveze, să o adăpostească pe Siegelinde, însărcinată. Zeii hotărâsereră ca aceasta să moară, pentru că s-a îndrăgostit de Siegmund, fără să știe că ei erau frate şi soră, copii ai lui Wotan. Părăsim intriga foarte complicată şi spunem că totuşi Walkyriile nu reuşesc să o adăpostească pe Siegelinde, care, sfătuită de Walkyria Brünhilde, va găsi adăpost într-o colibă din adâncul pădurii. Atât de mult a impresionat publicul această cavalcadă, încât ea a fost extrasă din operă pentru a circula pe scenele de concert şi ca piesă de sine stătătoare.
Liszt a fost nu doar un excelent pianist, dar şi un mare compozitor.Creaţia sa cuprinde 1233 de lucrări. Deşi alţi compozitori au dus mai departe poemul simfonic spre perfecţiune, cum a fost Richard Strauss, cele compuse de Liszt ocupă un loc important în literatura genului. Tasso, Orfeu, Zvon de sărbătoare şi Preludiile, sunt poeme simfonice, lucrări programatice care se bazează pe subiecte sau substraturi literare. Pornind de la elemente din „Meditaţii poetice” ale lui Alphonse de Lamartine, Liszt compune Poemul simfonic „Preludiile”, pe care-l vom asculta în încheierea programului de vineri, imaginând viaţa ca o succesiune de preludii, cu întrebări vizând necunoscutul, încercările omului spre ascensiune şi lupta cu sine însuşi. Totul se petrece sub aurora dragostei, în final omul descoperindu-şi deplinătatea forţelor în lupta vieţii. Compusă cu siguranţă şi ştiinţă, lucrarea ni se adresează nemijlocit, prin firesc, fără subtilităţi alambicate. Poate şi datorită acestor calităţi ea este prezentă mereu pe scenele de concert, fiind cea mai cunoscută şi cântată lucrare de acest gen a lui Liszt.
Mircea Tătaru