Intalnire cu Marta Petreu

Miercuri 8 martie, ora 18.00, la Librăria La Două Bufnițe din Timișoara (Pța Unirii 11), va avea loc lansarea volumului Generaţia ’27 între Holocaust şi Gulag. Mircea Eliade și Klaus Mann despre generația tînără, de Marta Petreu, apărut la Editura Polirom, în anul 2016, și în ediție digitală.

Participă, alături de autoare: Adriana Babeţi, Simona Constantinovici, Dana Percec, Ciprian Vălcan

„Ca să pot înţelege textele lui Eliade, Cioran, Eugen Ionescu, Noica, Sebastian, Miron Radu Paraschivescu, Belu Zilber şi ceilalţi, ca să pot deci înţelege ce şi cum cu generaţia ’27, a trebuit să învăţ cît am putut eu de bine istoria României, ba chiar a Europei. Încet, încet, am înţeles că generaţia ’27 a fost nu un fenomen original al României, ci un fenomen care face parte dintr-unul european, din ceea ce Klaus Mann a numit generaţia sa tînără şi europeană. Şi, tot aşa, am înţeles că timpul (perioada dintre cele două războaie mondiale), locul (România, ţară abia formată ca «România Mare», aşezată la periferia estică a Europei) şi formula noastrăculturală (România a fost şi mai este încă o ţară imitatoare, care, în perioada interbelică, a preluat sîrguincios noutăţile din Europa, iar noutatea acelor ani a fost atitudinea revoluţionară, antidemocrată şi protota-litară) şi-au pus pecetea asupra tuturor faptelor săvîrşite de aceşti străluciţi membri ai generaţiei ’27. Despre aceste lucruri şi despre altele, conexe, studiate de mine, am scris în paginile de faţă. Atîta cît am putut eu de bine.” (Marta Petreu)
Din cuprins: Generaţia ’27 şi elita ei criterionistă • Opţiunile politice ale membrilor generaţiei ’27 • Trei pledoarii antitotalitare • De ce mai mulţi la dreapta decît la stînga? • Convertirea politică a lui Eliade. Studiu de caz • Despre culpă, adică despre tinerii ideologi şi despre victime

Marta Petreu este scriitor şi profesor. Face parte din gruparea literară „Echinox”; e membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a Fundaţiei Culturale „Apostrof”. Este profesor de istoria filosofiei româneşti la Universitatea „Babeş-Bolyai” şi redactor-şef al revistei Apostrof, mensual editat de Uniunea Scriitorilor din România. Doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti. A debu­tat editorial în 1981, cu volumul de poeme Aduceţi ver­bele. Alte volume de poezie: Dimineaţa tinerelor doamne (1983); Loc psihic (1991); Poeme neruşinate (1993); Cartea mîniei (1997); Apocalipsa după Marta (1999); Falanga (2001); Scara lui Iacob (2006); Asta nu este viaţa mea (2014). Ca eseist şi istoric al filosofiei româ­neşti, a publicat volume precum: Teze neterminate (1991); Jocurile manierismului logic (1995); Un trecut deocheat sau „Schimbarea la faţă a României” (1999); Ionescu în ţara tatălui (2001); Filosofia lui Caragiale (2003); Filosofii paralele (2005); Despre bolile filosofilor. Cioran (2008); Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian (2009). A publicat, sub titlul Conversaţii cu… (2004 şi 2006), două volume de interviuri cu personalităţi ale vieţii intelectuale româneşti. A gîndit şi alcătuit mai multe volume tematice de confesiuni. A prefaţat şi îngrijit ediţii de carte de filosofie şi de literatură (Nae Ionescu, Bucur Ţincu, Constantin Rădulescu-Motru, Radu Stanca, D.D. Roşca, Alexandru Vona ş.a.). În 2011, Editura Polirom a iniţiat seria de autor „Marta Petreu”, în care au apărut pînă în prezent: romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului (Premiul „Cartea Anului 2011” acordat de România lite­rară şi Fundaţia Anonimul; Premiul pentru cea mai bună carte de ficţiune a anului 2011, decernat la Gala Industriei de Carte din România); Apocalipsa după Marta (integrală a poeziei editate pînă în 2011); Cioran sau un trecut deocheat; De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească; Filosofia lui Caragiale; O zi din viaţa mea fără durere; Ionescu în ţara tatălui; Jocurile manierismu­lui logic; Filosofii paralele; Biblioteci în aer liber; Asta nu este viaţa mea (poezie); Diavolul şi ucenicul său: Nae Ionescu – Mihail Sebastian.
Pentru cărţile ei, Marta Petreu a primit numeroase pre­mii naţionale şi internaţionale. Mai multe volume ale sale (poezie, romanul Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, stu­dii asupra culturii româneşti) au fost traduse şi publi­cate în Franţa, S.U.A., Italia, Ungaria, Serbia şi Elveţia.