La un ceai cu Marius Chivu si cartile lui

Joi, 10 octombrie 2013, ora 19:00, în librăria Cărtureşti din Iulius Mall stăm la poveşti cu Marius Chivu despre „Ce-a vrut să spună autorul”, Trei săptămâni în Himalaya”, „Vîntureasa de plastic” şi alte scrieri, dar şi despre tot ce nu a încăput în cărţi şi încape în viaţa de toate zilele.
Întâlnirea, moderată de Simona Pele - jurnalist, face parte din proiectul DIALOGURI CU SCRIITORI ROMÂNI pe care Cărtureștiul îl lansează în luna aceasta în patru orașe din țară – Cluj, Iaşi, Bucureşti şi Timişoara.
„Să călătoreşti încontinuu, fără intenţia de a ajunge undeva. Ca stil de viaţă. Să nu te opreşti nicăieri mai mult de o zi, să saluţi lumea din mers în timp ce-ţi iei rămas-bun, niciodată la revedere... Să fii curios şi să te miri neîncetat ştiind că, dacă nu te miri, te rătăceşti! Să cauţi, să afli o poveste, să spui una, să mănânci aici, să dormi dincolo, mereu dinspre ceva înspre altceva, şi drumul să fie însăşi destinaţia în schimbare.
La sfârşit, relativa glorie de a urca pe Himalaya rămâne doar o chestiune neînsemnată. Pentru ca încercarea de a străbate acei munţi foarte înalţi înseamna să cobori la fel de mult în tine. Orice călătorie are destinaţii ascunse de care la început nu eşti pe deplin conştient. Trei săptămâni în Himalaya este şi despre aceste mici revelaţii.“ (Marius CHIVU)
Marius Chivu este cronicar literar, scriitor şi traducător. Absolvent al Şcolii Populare de Arte, clasa de coregrafie din Râmnicu Vâlcea în 1996 şi al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti în 2003.
A debutat publicistic cu recenzii literare în 2000 în revista România literară şi editorial cu volumul de poezie “Vîntureasa de plastic”. A publicat jurnalul de călătorie “Trei săptămâni în Himalaya”, a iniţiat şi coordonat proiectul caritabil “Cartea cu bunici”, albumul de proză scurtă şi fotografie “Iubire 13”, volumul colectiv “Primul meu porno”. A tradus volumul de poezie “Melancolica moarte a Băiatului-stridie” de Tim Burton, romanul “Unchiul Rudolf” de Paul Bailey şi povestirile lui Oscar Wilde din audiobook-ul “Privighetoarea şi trandafirul”.
Din 2005 este redactor-editor la revistele “Dilemateca” şi “Dilema Veche”, unde ţine cronica literară şi colaborator al revistei “Elle”.

Despre proiectul DIALOGURI CU SCRIITORI ROMÂNI

O viață literară normală, așa cum ne-o închipuim noi, presupune mai dese și variate întâlniri ale scriitorilor cu publicul. E interesul ambelor părți - scriitorii au nevoie constantă de feedback nu doar din partea criticilor, ci și a celor care-i susțin cumpărându-le cărțile, pentru public aceste întâlniri sunt șanse de a descoperi nume noi sau de a-i întâlni în carne și oase pe oamenii din spatele cărților deja citite.
Întâlnirile dintre scriitori și cititori reprezintă un semn de sănătate al pieței culturale.

Vă propunem o altă formă de eveniment literar: un dialog de pe poziții egale, mijlocit de un moderator, în spațiile primitoare ale unor ceainării. În prima parte a fiecărei întâlniri moderatorul îl va descoase pe invitat în legătură cu scrisul (urmărind să scoată la iveală mizele sale literare, temele care-l atrag, modul aparte de a se apropia de ele, detalii specifice legate de munca lui, implicarea în destinul cărţilor după publicare, relaţia cu publicul etc.), dar și cu alte aspecte ale existenței sale (stil de viaţă, pasiuni, familie, prieteni, alte slujbe etc.). Urmează o lectură a autorului dintr-una din cărțile sale , după care mingea va fi pasată publicului, pentru a duce mai departe sau în cu totul alte direcții discuția inițiată de moderator. Finalul fiecărei întâlniri e destinat autografelor și socializării.

Proiectul DIALOGURI CU SCRIITORI ROMÂNI vine în contextul unei pieţe de carte aflată conform cifrelor anuale în continuă scădere şi pe fundalul unei societăţi în care lectura face parte tot mai puţin din modul de viaţă al oamenilor. În explicarea acestei scăderi a interesului faţă de cărţi se invocă cel mai adesea eşecul sistemului de învăţământ, rolul nociv al televiziunii, concurenţa neloială a internetului şi altele, dar foarte rar se ia în calcul insuficienta promovare a lecturii în general şi a cărţilor şi autorilor în special. Ceea ce propunem noi este doar una dintre numeroasele căi prin care lectura, autorii și cărțile pot fi promovate într-un mod plăcut şi interactiv. Sperăm să contribuim prin acest proiect la schimbarea imaginii elitiste pe care o au întâlnirile literare în opinia unui larg segment de public și la popularizarea lor ca evenimente cu valoare socială integrativă.

Nu în ultimul rând, ne dorim ca proiectul nostru să ajute la demararea unui dialog functional între edituri, librării, scriitori şi public, care ar putea facilita o mai bună sincronizare între oferta pieţei de carte şi cererea publicului și încuraja o mai mare implicare a jucătorilor de pe piața de carte în privinţa promovării literaturii ca “bun comun”.