Timisoara
3°C
  • ceață
    ceață

    Timisoara

    Temperatura 3°C
    Presiune 1.013 hpa
    Umiditate 100 %
    Viteza vant 1.54 m/s
    Directie vant Sud-Est (140°)
    Actualizat 07:59
Timisoara, orasul meu de suflet
  2. Arta - Cultura
  3. Manifestari culturale
  4. Saptamana Internationala a Muzicii Noi

Anunt Diamant Euroinstal - Bulevardul Liviu Rebreanu

Euroinstal Timisoara - Bulevardul Liviu Rebreanu
https://euro-instal.ro

Saptamana Internationala a Muzicii Noi

Modifica Informatie

Detalii

Categorie
Manifestari culturale
Modificat
acum 4 ani si 3 luni
Vizualizari
1761

Reprezentari

DataOraLocatie
Miercuri 25 mai 2016 - Sambata 28 mai 2016

Voteaza & Distribuie

Prezentare

Săptămâna internațională a muzicii noi

Interogaţii sonore în oglindă
propuse de compozitorii
Roxana PEPELEA
şi
Leonard DUMITRIU

Poeme de Vasile BURLUI

Interpretează:
Claudia CODREANU - mezzosoprană
Vasilica STOICIU-FRUNZĂ - pian
Versuri rostite de Mircea DASCALIUC (IRREPARABILE TEMPUS)

Joi, 26 mai 2016, ora 18, Sala Mihai Perian a CNA Ion Vidu
CONCERT CORAL
Corul pe voci egale al Colegiului Naţional de Artă Ion Vidu din Timişoara
Dirijor: prof. Maria GYURIS

La pian: Mariana Sînmărtinean

Vineri, 27 mai 2016, ora 19, Sala Capitol
Săptămâna internațională a muzicii noi
CONCERT SIMFONIC
Dirijor: AMAURY DU CLOSEL (Franța)
Solistă: MANUELA IANA-MIHĂILESCU – pian

M. GLINKA: Uvertura la opera Ruslan și Ludmila
W.A. MOZART: Concertul pentru pian și orchestră nr. 17, în Sol major, KV 453

P.I.CEAIKOVSKI: Simfonia nr. 1, în sol minor, Op. 13


Avancronica - Vineri 27 mai 2016 ora 19

Maestrul Amaury du Closel, dirijorul concertului simfonic din 27 mai, ne propune următorul program — Uvertura la Opera Ruslan şi Ludmila de Mihail Ivanovici Glinka, Concertul în sol major nr.17 K.V. 453 de Wolfgang Amadeus Mozart şi Simfonia nr.1 în sol minor op.13 de Piotr Ilici Ceaikovski.
Glinka, părintele muzicii simfonice ruse şi fondatorul şcolii naţionale a avut, prin compoziţiile sale, o influenţă marcantă asupra marilor compozitori din Rusia, de la Rimski-Korsakov până chiar la Stravinski. Cu toate că a călătorit destul de mult în Europa, a rămas fidel concepţiei sale de bază, că muzica sa trebuie să se nască din folclorul valoros al ţării sale şi că trebuie să oglindească în interior spiritul adevărat al poporului său. Premiera operei a cărei uvertură o vom asculta a avut loc la Petersburg în 1842, iar patru ani mai târziu, opera a fost reluată la Moskova. Cu toate că în zilele noastre opera este pusă destul de rar în scenă, uvertura şi-a câştigat o carieră internaţională de mare succes, fiind des programată în concertele simfonice.
Ansamblul concertelor pentru pian compuse de Mozart se poate împărţi în trei. Cele compuse pentru a le interpreta el însuşi, cele comandate de pianişti amatori, în general oameni cu posibilităţi financiare şi cele compuse pentru studenţii săi. Cel pe care-l vom asculta în intepretarea pianistei Manuela Iana-Mihăilescu, face parte din ultima categorie. Manuscrisul, care are data de 12 aprilie 1784, menţionează că a fost compus pentru Barbara von Ployer, studenta lui Mozart. Se pare că a fost plătit pentru concert, pentru că Barbara locuia în casa unchiului său, agent al Vienei la Casa Imperială din Salzburg. Unele documente afirmă că Gottfried Ignaz von Ployer era tatăl ei. Oricum, în casa acestuia, studenta, în prezenţa lui Mozart, a interpretat concertul pentru prima dată. Pentru a o lansa, Mozart l-a invitat la concertul intern şi pe cunoscutul compozitor de opere, italianul Giovanni Paisiello. Toate concertele lui Mozart, indiferent de instrument, conţin noutăţi interesante în legătură cu forma, cu temele folosite sau cu orchestrarea lor. Acest creator dăruit cu geniu, are contribuţii originale şi în acest concert. Faptul că partea a doua, Andante, are altă tonalitate, nu este ceva deosebit, dar că partea a treia nu este în forma obişnuită de rondo stârneşte interesul pentru analişti. Cu atât mai mult când aflăm că tema pe care se bazează cele cinci variaţiuni a fost inspirată de un canar pe care Mozart l-a cumpărat. Şi aici există controverse, pentru că unii afirmă că Mozart l-ar fi învăţat pe canar să ciripească melodia, ceea ce este cam greu de crezut, şi alţii, că el ar fi cumpărat melodia, plătindu-l pe canar cu grăunţe.
Ceaikovski a început lucrul la prima sa simfonie în martie 1866, dar lucrul mergea greoi. A finalizat-o în noiembrie, acelaşi an. Ea este o creaţie programatică, căci are titluri în primele două părţi, iar finalul este şi el descriptiv. De asemenea pe manuscris autorul a pus un titlu cu care simfonia a circulat în lume — Visuri de iarnă, sau după alte traduceri, Reverii de iarnă.
Cele patru părţi sunt de fapt patru tablouri romantice, pentru că la această primă simfonie din istoria muzicii ruseşti, Ceaikovski se ferea să folosească forma de sonată, considerându-se încă nepregătit să o abordeze. Compunea zi şi noapte, sănătatea psihică era afectată, avea insomnii şi pronunţate dureri de cap. Doctorul i-a recomandat odihnă. A avut probleme şi după finalizare. Dorind să-i fie interpretată la concertul din Petersburg al Societăţii Muzicale Ruse, el a prezentat lucrarea spre aprobare lui Anton Rubinstein şi Nicolai Zaremba, profesori ai săi. Aceştia au avut o poziţie negativă. A completat simfonia cu indicaţiile lor până la vacanţa de iarnă a studenţilor şi le-a prezentat-o spre reconsiderare. Dacă în februarie 1867, la Petersburg, simfonia a trecut neobservată, succesul cel mare l-a obţinut la Moskova, în 1868. Călduroasa primire a simfoniei l-a impresionat foarte puternic pe compozitor. Era foarte agitat şi emoţionat. Desigur, nu este Ceaikovski din ultimele trei mari simfonii, dar şi aici tânărul compozitor porneşte pe o cale a sintezei, de mediator între elementele culturii muzicale apusene şi ruse.
Mircea Tătaru

Anunt Diamant Euroinstal - Sever Bocu

Euroinstal Timisoara - instalatii sanitare, centrale termice
https://euro-instal.ro