Timisoara

Revista Asociatiei Educatoarelor Waldorf din Romania nr. 1, septembrie-decembrie 2013

Detalii

Categorie
Articole arta/cultura
Modificat
acum 2 ani si 10 luni
Vizualizari
1123

Voteaza & Distribuie

Descriere

Revista Asociaţiei Educatoarelor Waldorf din România nr. 1, septembrie-decembrie 2013 Cuprins Epoca Recoltei
Jocurile în cerc şi euritmia în grădiniţă
Ritmul, marele învăţător în educaţie
Familia-grădiniţa, complementarităţi în dezvoltarea copilului preşcolar
Ce înseamnă pentru mine faptul că am fost elevă Waldorf?

Licuriciul şi peştele (o poveste de Advent)

Születésnapi mese (Poveste de zi de naştere)
Calităţi şi competenţe ale educatoarelor Steiner/Waldorf pentru copiii mici

Colectivul redacţional
Angela Dana, Lidia Popescu, Czegenyi Luminiţa, Cesara Popa, Otilia Dorfman, Emese Pal, Alina Coroian

Tehnoredactare
Alina Coroian

Trimiterea materialelor pentru revistă la:
Angela Dana, e-mail: angeladana70@yahoo.com
Epoca recoltei

Sărbătorile, spune Rudolf Steiner, sunt puncte nodale ale anului care ne leagă de spiritul Universului. Într-adevăr, ele sunt hrană de nepreţuit pentru sufletul copiilor, iar prăznuirea lor justă îi pregăteşte pentru înţelegerea de mai târziu a realităţilor spirituale. În grija noastră, a pedagogilor, stă însă, pregătirea conţinuturilor sărbătorilor, care nu poate fi adus nemijlocit înaintea copiilor, având în vedere tocmai dezvoltarea lor. Copiii au nevoie de imagini, de imagini exterioare adevărate, izvorâte din substanţa interioară a sărbătorii, au nevoie de activităţi prin care să se unească cu aceste imagini. De asemenea, copiii au nevoie de impresii senzoriale puternice, legate de sărbătoare, care să poată dăinui întreaga viaţă în sufletelul lor.
Activitatea în grădiniţa Waldorf este structurată în funcţie de perioada din an în care ne aflăm, astfel conţinuturile au sens pentru copii, şi pot fi experimentate concret.
Faptul că ziua scade, iar atmosfera devine mai melancolică, este compensat de abundenţa de roade cu care ne răsfaţă toamna. În această perioadă ne bucurăm de roadele toamnei: ronţăim la masă fructe şi legume, împodobim grupa cu ele.
După perioada în care am fost curajoşi la "Cursa Curajului" şi am făcut pâinea cu sabia Arhanghelului Michael, acum ne bucurăm de toamna cea frumoasă şi îi vom mulţumi pentru recolta ei bogată.
Arhanghelul Michael este arhanghelul inteligenţei, al gândirii cosmice îndreptate spre pământ, şi al inteligenţei omeneşti, care ştie să citească legi cosmice în mulţimea aparenţelor sensibile; adică să recunoască în spatele manifestărilor exterioare, lucrarea şi viaţa spiritului. Vechea înţelepciune a aşezat ziua Arhanghelului Michael la începutul toamnei, când ziua şi noaptea sunt în echilibru, înainte ca noaptea să înceapă a se mări, acestea fiind zilele când, în vremuri mai vechi, oamenii priveau la atât de importanta trecere a Soarelui în zodia Balanţei.
De sărbătoarea Michaelică (29 septembrie), omul trezeşte în el vulturul, ca să-şi desfacă plin de curaj aripile, avântându-se spre lumea cunoaşterii spirituale. "Cursa Curajului", punctează învingerea fricii; copiii, legaţi la ochi, tinuţi de mână de educatoare, vor parcurge traseul cu diferite obstacole. Se poate face următoarea analogie între a merge cu ochii legaţi prin acest parcurs şi viaţa însăşi: nu putem şti niciodată cu exactitate ce ne asteaptă pe drumul vieţii, de unde apare o surpriză. Dar, tot ca în acest parcurs, nu suntem singuri, ci suntem ghidaţi de îngerul păzitor, pe care, ca şi pe cel care ţine copilul de mână, nu îl putem vedea.
Pentru copii, acest parcurs e o joacă, dar, cum le e specific copiilor să ia joaca in serios, în câteva minute se vor produce transformări în dimensiuni sufleteşti mai puţin accesibile. Cu siguranţă, acestea nu vor fi foarte vizibile, dar vor creşte de la an la an şi vor rodi mai apoi, în acele situaţii de viaţă care le vor solicita. Apoi facem pâinea cu sabia de Lumină a Arhanghelului, cu care acesta împinge răul inapoi.
Acum urmează, după cum spuneam mai devreme perioada recoltei toamnei celei bogate. În această perioadă descriem fructele, legumele, cerealele, într-o maniera plină de viaţă, care să respecte realitatea, o descriere apropiată sufletului copilului. Adică le observăm, le curăţăm, le pregătim, le păpăm. De asemenea, noi accentuăm copiilor că noi datorăm recunoştinţă celor care muncesc pentru ca să le avem la dispoziţie: celor care le plantează, soarelui, pământului, ploii.
Temele sunt aduse copiilor prin jocul ritmic, care cuprinde o povestire în versuri, însoţită de cântec şi dramatizată; de asemenea, prin povestea care se repetă zilnic, prin jocuri sociale, teatru. Jocurile de degete, cântecelele şi jocurile alese au ca tematică perioada de toamnă, transformările din natură şi activităţile caracteristice oamenilor. La activităţi artistico-plastice folosim în primul rând materiale din natură.
Pictura şi modelajul nu au teme date, se desfăşoară liber. La pictură oferim culori specifice toamnei, ne formăm deprinderile necesare acestei activităţi, respectiv lucrul cu mai multe culori, clătirea pensulei, etc. Modelajul în ceară are temă liberă, dar însoţit de o mica povestire a fiecărui copil.

prof. Angela Dana - Gege
educatoare Waldorf, Liceul Waldorf Timişoara

Coşuleţele copiilor la Sărbătoarea Recoltei, Şcoala Liberă Waldorf
Jocurile în cerc şi euritmia în grădiniţă

Cântecele şi jocurile în cerc conţin multe elemente legate în mod esenţial de natura şi dezvoltarea copilului mic. Ele constituie un ajutor pentru încarnarea copilului mic.
Sufletul copilului păşeşte în lumea pământului. Acum el poate să-şi mişte braţele şi picioarele şi începe să sară bucuros în lumea înconjurătoare. El salută noua sa patrie şi îşi ia rămas bun de la patria cerească, pătrunzând în noile sale veşminte. Dacă un copil stă în mod ferm pe pământ, el începe să imite tot mai multe activităţi pe care le vieţuieşte în preajma sa.
„Îmbrăcarea corectă a veşmântului pământesc” este una dintre principalele noastre sarcini şi ea se poate petrece, prin tot ceea ce facem euritmic în grupă cu copiii.
Ceea ce s-a revărsat ca înţelepciune instinctivă în vechile jocuri poate fi abordat în mod conştient în euritmie.
O caracteristică a jocurilor o constituie repetiţia ritmică, atât repetiţia variată cât şi cea identică-refrenul. Această structură clădită ritmic corespunde întrutotul fiinţei copilului mic şi îi face posibilă cufundarea visătoare în procesul mişcării prin repetarea celor cunoscute şi să vieţuiască pe de altă parte, o tensiune adecvată vârstei prin variaţia elementelor.
Un joc în cerc începe cu mersul pe cerc, după care se expun diferite activităţi sau scene stând pe loc sau în mers. La sfârşit urmează un mic dans cu salturi şi ţopăituri.
Principiul ce stă la baza clădirii jocului în cerc poate fi preluat în euritmie. Putem compara structura acestui parcurs cu o oră de de euritmie simplificată:
  • mersul de la început corespunde intrării în spaţiul euritmic;
  • partea ritmică în care copilul se „încălzeşte” pentru cele ce urmează şi configurarea diferitelor activităţi sau diferitelor întâmplări corespunde părţii principale;
  • partea de dans corespunde părţii vesele a orei.
Vieţuirea parcursului anului şi a naturii, tema meseriilor ocupă un loc important în jocul în cerc, iar ele sunt incluse în activitatea euritmică. Printre jocurile în cerc se găsesc şi jocuri ce au ca temă un basm. Imaginile basmelor îi ajută pe copil să-şi dezvolte un sentiment social.
Toate aceste conţinuturi familiare copiiilor trăiesc şi în euritmia elementară. Caracterul mişcării din euritmie este cu totul altul faţă de jocul în cerc. În jocul în cerc sunt preluate mişcări din lumea exterioară, în timp ce în euritmie mişcările corespund legităţilor lăuntrice. „Gesturile euritmice corespund impulsurilor de formare a sunetelor şi a limbajului care sunt active în toate procesele de devenire.”R. Steiner
În jocul în cerc se pune problema unei imitări exterioare a proceselor: seceratul, culesul fructelor, ciocănitul cu ciocanul, gesturile de salut şi mulţumire către un alt om, sau redarea unei forme percepute: coş, coroană, soare. Uneori în jocurile în cerc apar şi gesturi euritmice, dar asta se află în natura lucrurilor şi este justificat (valuri, vânt). Atunci când educatoarea face aceste gesturi există doar impulsul vieţuirii şi implicării procesului din natură. Pe când la euritmistă se adaugă şi cunoaşterea şi configurarea artistică a legităţii configurării sunetelor. De aceea nu va apărea o amestecare neadecvată şi incorectă dintre euritmie şi jocurile în cerc. Educatoarea îşi îndreaptă conştienţa către organizaţiile exterioare în cazul jocurilor ritmice, pe când euritmista este dăruită legilor spirituale ale formării sunetelor şi limbajului.
Darul deosebit al euritmiei îl reprezintă faptul că prin caracterul cosmic poate acţiona vivifiant din lăuntru, ca forţă germinativă mai ales în timpurile noastre în care procesele de moarte pot fi văzute zilnic până în natura exterioară.
Lidia Popescu, euritmistă, Liceul Waldorf TimişoaraRitmul, marele învăţător în educaţie
Care este rostul ritmului în lume? În limba greaca veche, cuvântul ‘ritm’ înseamnă mişcare curgătoare. Deci ritmul este o mişcare continuă, care a apărut odată cu polaritatea. Ritmul este ordonatorul ciclic al lumii în sensul că orice formaţiune se reîntoarce mereu, dar niciodată nu este identică cu precedenta. Ritmul este pe de o parte timp, iar pe de altă parte o structură în interiorul căreia există o infinitate de posibilităţi. Cercetarea ritmurilor şi a structurilor temporale biologice a devenit o ramură independentă a ştiintei abia în secolul XX: cronobiologia, urmată de cronomedicină şi cronofarmacologie. Ritmul – element de structurare a timpului Viata este un complex de ritmuri şi omul trăieşte simultan în aceste ritmuri. Ritmul (ciclul) îl regăsim în toate formele de manifestare a vieţii
Picturi realizate de particupanţi la Seminarul de formare educatoare Waldorf, Cluj
biologice (bioritmul), ale naturii (anotimpurile), în Univers (rotaţia planetelor, sistemelor solare, galaxiile), în viaţa noastră mentală, afectivă, socială şi spirituală.
Ritmul susţine viaţa şi sănătatea.
Ritmurile
  • septenalelor - 7 ani
  • anual - 12 luni
  • săptămânal - 7 zile
  • zilei - 24 ore
  • lunar - 28 zile
sunt corelate cu cele 4 elemente ale fiinţei umane:
Anul - ritmul organismului fizic (boli de sezon, spasmofilii vara, astenie de primavară şi lipsă de fier).
Lunar - ritmul organismului temporal, cunoscut sub numele de bioritm, simultan fiind şi ritmul învăţării.
Săptămânal - ritm al organismului sufletesc. Săptămâna are 7 zile, fiecare purtând numele unei planete, de aici numele de ritm astral.
Zilei - ritmul organismului Eu-lui, acesta este compus din: 12 ore pentru zi - cand suntem treji - îmi amintesc de mine, 12 ore pentru noapte - dorm - uit de mine.
Mai exista ritmuri mai scurte, pentru psihic, cum ar fi :
  • de 4 h - al sistemului digestiv (metabolism),
  • de la 2h la 1 min - pentru sistemul cardio-respirator,
  • de secunde si milisecunde - pentru sistemul nervos.
Toate ritmurile ca şi raporturile numerice prin care este reglementată mişcarea planetelor din sistemul nostru solar se regăsesc şi în procesele vitale ale plantei, animalului şi omului.
Care este cel mai important ritm al fiinţelor? Oare nu respiraţia?
Ritmul inspir - expir, încet - tare, uşor - greu, lent - repede; zi - noapte, emisivitate – receptivitate.
Ritmul consta în activitate (concentrare) şi relaxare, inspiraţie – expiraţie, ascultare - vorbire, receptivitate - emotivitate, gândire raţională - gândire intuitivă, acumulare - reproducere, stiinţă - artă.
Marele an platonic cuprinde aproximativ 25.000 ani (interval în care soarele parcurge complet cercul zodiacal) iar respiraţia omului se produce în decurs de o zi de circa 25.920 ori. Iată cum omul răspunde ritmurilor cosmice.
Studiul ritmului prin activitate practică la Seminarul de formare educatoare Waldorf, Cluj
În ce constă elementul aparte al unei structuri ritmice
  1. Ritmul repetă procese asemănătoare în condiţii, prin comparaţii asemănătoare. Arhetipul ritmurilor este respiraţia. Nici o respiraţie nu seamănă cu cealaltă în privinţa profunzimii şi duratei. Cu toate acestea fiecare respiraţie este asemănătoare celei precedente.
  2. Fiecare ritm echilibrează polarităţi. Oriunde în natură se confruntă contradicţii ritmurile pot avea o acţiune regulatoare.
  3. Ritmurile sunt fundamentul oricărui proces de adaptare. Fenomenele ritmice au capacitatea de adaptare elastică, deoarece fiecare repetare ritmică nu este niciodată întru totul identică cu cea precedentă, ci reprezintă mereu o oscilaţie fină în jurul mediei.
  4. Ritmul înlocuieşte forţa. Tot ceea ce se întâmplă în mod regulat necesită un consum mai mic de energie decât atunci când se petrece în afara momentului sau a condiţiilor obişnuite, ca acţiune singulară.
  5. Acţiunile efectuate în mod periodic şi ritmic duc la crearea de obişnuinţe. Obişnuinţele sunt scheletul formării personalităţii şi a caracterului. Ele ne dau elasticitatea necesară adaptării, forţa necesară rezistenţei de durată şi simţul pentru norme de viaţă sănătoase.
  6. Orice repetare realizată conştient întăreşte voinţa deci şi disponibilitatea de a acţiona.
Importanţa respectării şi cultivării ritmurilor
Toate procesele vitale sunt legate de diferite ritmuri si structuri temporale. Datorita activitatii sale rationale autonome, omul are capacitatea de a se izola de raporturile naturale si de a ignora, in mare masura, ritmurile ce intretin viata (se face din noapte zi, portocalii rodesc iarna iar gheata se face vara). Astfel el poate contacta numeroase stari de boala si slabiciune daca prin ignorarea timp de ani si decenii a organizarii sale functionale ritmice este depasita limita elasticitatii si sistemul se prabuseste. Cultivarea constienta a celor mai importante ritmuri poate pregati si cladi capacitatea de effort a organismului fata de solicitarile vietii.
Ritmul activitatilor in gradinita Waldorf
La vârsta preşcolară, programul repetat periodic, pe durate determinate, poate contribui decisiv la cresterea sănatoasă şi robustă a organismului uman. Acesta îşi crează nişte jaloane clare între care îşi desfăşoară existenţa, care pot avea efect pe toate planurile.
Programul săptămânal este astfel alcătuit, încât să respecte această ritmicitate. Zilele săptămanii sunt marcate prin culorile materialelor folosite pentru împodobirea grădiniţei. Tradiţia i-a atribuit fiecărei planete o anumită culoare; fiecare zi, aflată sub patronajul unei planete, va fi însemnată prin culoarea acesteia: luni - Luna -indigo; marţi - Marte - roşu; miercuri - Mercur - galben; joi - Jupiter - oranj; vineri - Venus - verde; sâmbătă - Saturn - albastru; duminică - Soare - alb.
Basmele, ca şi poeziile, cântecele şi jocul ritmic vor fi alese astfel, încât conţinutul lor imaginativ să corespundă timpului calendaristic în care sunt spuse. Se vor distinge basmele de iarnă de cele de primavară, de toamnă sau de vară, astfel încât ele să contribuie la armonizarea trăirilor sufleteşti ale copiilor cu ceea ce ce petrece în natură.

RITMUL ANULUI

Organizarea sărbătorilor este făcută după vechi tradiţii populare şi culturale. Acestea sunt prelucrate de fiecare educatoare, adaptate specificului local şi introduse ca elemente artistice şi de conţinut în activitatea zilnică. Prin metodele folosite, educatoarea îi creează copilului o percepţie armonioasă şi bogată a sărbătorilor, prin simţuri şi trăiri proprii. Sărbătorile ocupă un rol important şi în jocurile din timpul săptămânii, atât cele dirijate, cât şi cele create de copii pe baza amintirilor.
În grupele Waldorf evenimentele cardinale ale anului calendaristic sunt marcate prin sărbători: la echinocţiul de toamnă se desfăşoară Sărbătoarea Recoltei; la solstiţiul de iarnă — sărbătoarea Crăciunului; la echinocţiul de primăvară — sărbătoarea de Paşte; la solistiţiul de vară - Sărbătoarea Sânzienelor. În afară de acestea se ţin şi următoarele serbări: a Piticilor (a Lampioanelor), a Sfântului Mihail, a Sfântului Nicolae, a Celor trei magi, a Carnavalului, Înălţării, a Rusaliilor.
Sărbătorirea evenimentelor de peste an, în derularea celor patru anotimpuri, este doar un aspect al modalităţii armonizarii ritmurilor proprii ale copiilor cu cele ale naturii. Ritmurile individuale sunt diferite şi deci copiii pot fi ajutaţi să-şi găsească calea proprie de armonizare doar prin participarea nemijlocită. Atunci când copilul cântă sau ascultă, el îşi armonizează ritmul circulaţiei sanguine cu cel al respiraţiei şi deci acest proces are un parcurs personalizat şi diferenţiat în funcţie de valenţele şi aptitudinile personale.
Trăirea cursului anului prin sărbătorile din grupa Waldorf realizează o legatură permanentă între copii şi forţele naturii.
RITMUL SĂPTĂMÂNII

În grădiniţa Waldorf se practică sistemul de predare în epoci, adică aceleaşi conţinuturi sunt repetate pe o perioadă de 2-3 săptămâni. Aceasta permite copilului să parcurgă întregul proces (învăţare, repetare, verificare) prin care se familiarizează cu noile conţinuturi, le însoţeşte, le poate aprofunda prin exersare, apoi le interiorizează, ca mai târziu să le poată folosi.
Câteva fetiţe pregătesc ciupercuţe umplute, grupă Waldorf Cluj 2012
Săptămână de săptămână educatoarea conduce copiii prin conţinuturile activităţilor, ţinând cont de posibilităţile acestora de a parcurge întreaga epocă. Pe durata unei epoci (2-3 săptămâni) sunt stabilite activităţi specifice pentru fiecare zi a saptamanii. Activitatea este repetata odata cu revenirea zilei corespunzătoare. De exemplu: luni - pictură, marţi - activitate practică, miercuri - modelaj, joi - euritmie,vineri - activitate gospodărească.

RITMUL ZILEI

Şi în alcătuirea programului zilnic este respectat ritmul specific al respiraţiei, care presupune o inspiraţie şi o expiraţie, adică alternanţa dintre concentrare si relaxare. Alternarea activităţilor desfăşurate cu întreaga grupă de copii, cu activităţi desfăşurate cu grupe mici şi individual se prezintă astfel:
-Ziua începe cu jocul liber unde copiii aleg activitatea pe care doresc să o desfăşoare, de exemplu, în timp ce educatoarea pregăteşte gustarea, unii copii pot sa o ajute, alţii construiesc şi/sau desenează (expiraţie).
Joc liber, grupă Waldorf Cluj 2012
-După strângerea jucăriilor, când fiecare lucru îşi află locul în spaţiul său din clasă şi este din nou ordine, urmează jocul ritmic, care se desfăşoară cu întreaga grupă (inspiraţie, concentrare).
-Spălatul pe mâini este un scurt moment de relaxare (expiraţie).
-Servirea mesei îi adună pe copii şi totul se desfasoara într-o atmosferă de mulţumire şi respect pentru mâncare. Repetarea zilnică a ritualului servirii mesei creează copiilor un climat socio-afectiv familial, ceea ce duce la un comportament corect legat de cultura mesei.
-Strângerea şi aranjarea veselei se face împreună cu copiii, după care toţi ies la jocul în curte. Acesta este un moment de destindere, relaxare, expiraţie.
-Se revine în sala de grupă pentru ascultarea basmului, prilej de concentrare - inspiraţie. Un basm se repetă zilnic în timpul epocii (2-3 săptămâni). Ritmul zilei este organizat diferit în funcţie de tipul grădiniţei (cu program normal sau prelungit).
Imagine dintr-o grupă Waldorf, Timişoara

Desfăşurarea ritmică a activităţilor în clasa I
Şi pe parcursul clasei I munca cu copiii poate urma aceste ritmuri care conferă siguranţă şi încredere cu atât mai mult cu cât se ştie că adeseori trecerea de la grădiniţă la şcoală crează un anumit discomfort.
Ritmul anului trăit prin sărbătorirea evenimentelor de peste an (serbările pot fi pregătite în cadrul orelor de opţional) îi ajută pe elevi să se armonizeze cu natura. Vârsta şcolară, spre deosebire de perioada preşcolară anterioară este marcată printre altele prin faptul că, poeziile, cântecele, jocurile de mişcare sunt mai lungi şi mai complexe. Serbarea de toamnă de pildă poate fi finalizată prin prepararea unei salate de fructe şi legume la care sunt invitaţi copiii din alte clase. Părinţii pot să observe progresele făcute de copii de la o serbare la alta. Ca şi în cazul copiilor mai mici ritmurile individuale sunt diferite, şi, prin intermediul acestor serbări ei pot fi ajutati să-şi găsească propria cale de armonizare cu natura şi cu cei din jur. De asemenea conţinutul poeziilor, cântecelor, jocurilor, dramatizărilor folosite vor corespunde timpului calendaristic în care sunt spuse.
Ritmul săptămânii este adus de orele de curs prin însăşi peridiocitatea lor. Având în fiecare vineri pictură şi în fiecare marţi muzică, de exemplu, copiii dobandesc o imagine tot mai clară a împărţirii timpului. Povestirile pentru copiii (ce pot fi introduse special prin orele de optional) formează o dispoziţie firească pentru ascultare şi sunt aşteptate cu multă bucurie căci în limbajul basmelor în special, copiii clasei I se pot cu multă usurinţă integra. Subiectul urmărit poate fi acelasi timp de 4 săptămâni căci ritmul lunar este nu doar ritmul odihnei profunde ci şi cel al formării deprinderilor şi al stabilizării. Dacă reuşim să dăm cursului săptămânii un tipar ritmic, acest ritm de 7 zile devine în timp un fundament pentru un mod de a reacţiona elastic la solicitări şi lezări de orice fel.
Cât despre ritmul zilnic putem să alcătuim în aşa fel ziua încât să respectăm ritmul respiraţiei, care include o inspiraţie şi o expiraţie. Fiecare oră de curs alternează activităţile desfăşurate cu întreaga clasă cu cele individuale, momentele de concentrare sunt urmate de cele de relaxare (jocuri de degete, cântece, jocuri în cerc).
Iată deci că elementul ritmic în educaţia copilului este foarte important. Activităţile trebuie să se bazeze pe aceste ritmuri, pentru ca fiinţa copilului pe toate structurile - fizică, psihică şi afectivă să se dezvolte în armonie. În educaţia copilului trebuie să se alterneze activităţile mentale cu cele practice, activităţi statice cu cele de mişcare, cele de ascultare cu cele de verbalizare.
Exerciţiile de ritm le dezvoltă capacitatea de a comunica, auzul, vorbirea, capacitatea de sicronizare, capacitatea de a învăţa eficient, creativitatea, bucuria de a învăţa, simţul melodic, simţul mişcării, etc.

Activitate gospodărească într-o grupă Waldorf Cluj 2012 Exemple de exerciţii ritmice Tipuri de exerciţii ritmice:
1.Exerciţii euritmice.
2.Exerciţii corporale (geografia corpului).
3.Exerciţii temperamentale (încet/repede; linişte/mişcare).
4.Exerciţii ritmice.
5.Exerciţii ritmice-matematice.
6.Exerciţii de articulare.
Exemplu: pentru clasa I
Joc de degeţele
Norii pe furiş se strâng,
Ploaia cade mărunţel,
Puişorii într-un crâng
Işi fac baie frumuşel.
Apoi, fulgeră şi tună,
Pe pământ vine furtună,
Cloşca puii îşi adună
Sub aripa sa cea bună.

Avem 10 degeţele
Ce putem face cu ele?
O casuţă!
Şi-n căsuţă, o măsuţă.
Asta ce-i? O fi un legănel?
Sau poate fi un păhărel.
Hai să facem un castel,
Degeţel cu degeţel.
Păsările ciripeau,
Fluturaşii se roteau
Ca să vadă flori crescând
Şi iepuraşi ascultând.
Pentru limbă
Ce-ai/ceai; ce-i/cei; ce-a/ceaDe priveşti ce-ai învăţat
Ca pe-un joc,
De noroc
Şi-un ceai poţi să bei
Dacă vrei
Cel isteţ,
Ce-l strigă pe nătăfleţ
Şi cu cea isteaţă,
Ce-a fugit pe gheaţă
Au-plecat prin piaţă
Şi-au cumpărat
Cărţi de colorat.
Zicere moralizatoare
Când e curat şi aranjat.
Faci din colibă un palat,
Învăţătura e mai bună
Când gunoiul se adună.
Nu se lăsa nici sub masă,
Nici pe masă,
Ci se adună ca acasă.
Şi de-o faceţi zi de zi
Idei mai bune vor veni,
Şi de-o faceţi cu inima
Clasa se va lumina,
Sufletul va fi voios
Trupul şi mai sănătos!
Să nu arunci, copile,
Pâinea pe jos nicicând!
Căci, undeva, departe
Plânge-un copil flămând.
El cată-un colţ de pâine
Prin iarnă-nfrigurat,
Şi dacă nu găseşte
Adoarme-nlăcrimat.
Şi-n somn, ce i s-arată?
Tu să-ţi închipui poţi?
Pământul ca o pâine
C-ajunge pentru toţi.

Cine spune vorbe rele,
Ca pe altul să îl doară
Chiar dulceaţă de mănâncă
Are gura tot amară!
Joc liber, grupă Waldorf Cluj 2012
Matematica
Câinii merg pe stradă
Cu covrigi în coadă 1, 2 şi 3
Ţin-te după ei!
Mâţe cu-ngheţată
Şi cu ciocolată, 4, 5 şi 6
Prinde-le pe case!
Greieri cu halva,
Şoareci cu nuga 7, 8 şi 9
De ne-o dă şi nouă, rău să nu ne pară,
10 iese - afară!
Frământări de limbă Un moş avea un coş, În cos un cocoş, Moşul cu coşul, Coşul cu cocoşul O pită lipită, Două pite lipite, Trei pite lipite Patru pite lipite, Cinci pite lipite... (se numără până la zece)Profesor înv. Preşcolar Czegenyi Luminiţa Grupa Waldorf, Grădiniţa I.L.Caragiale, Baia Mare Păpuşi realizate de particupanţi la Seminarul de formare educatoare Waldorf, ClujFamilia-grădiniţa, complementarităţi în dezvoltarea copilului preşcolar

Pentru a fi complementare în dezvoltarea copilului preşcolar, familia şi gradiniţa trebuie să facă o punte solidă pe care copilul să se simtă în siguranţă. Acest lucru înseamnă că cele două părţi să coopereze astfel încât munca începută în grădiniţă să fie continuată acasă şi ceea ce este început acasă să fie continuat în grădiniţă. O cunoaştere reciprocă, o colaborare şi comunicare deschisă este cheia unei dezvoltări armonioase a copilului.
O solicitare a muncii cu părinţii este să stăm alaturi de aceştia în orice moment şi să le stăm la dispozitie pentru problema aparută.
Este important de văzut că adesea suntem prima persoană care “are voie sa educe” copilul, în afara părinţilor. Aceasta înseamnă că părinţii, odată cu intrarea copilului în grădiniţă, predau în mâinile noastre o parte din sarcinile lor educative. Întrebarea arzătoare:”Ce face aceasta cu copilul meu? Îl iubeste şi ea?” nu va fi niciodată pusă direct, însă se află în spatele multor întrebări asupra felului cât de bine se simte copilul în perioada de început.
Nu este deloc uşor ca abia să cunoşti pe cineva şi să-i încredinţezi copilul. În această fază părinţii ne observă deosebit de exact şi preiau foarte treji în sine, tot ceea ce le poate da o informaţie asupra acestui nou factor în viaţa lor.
Este important dacă le arătăm că şi noi îl îndrăgim pe copilul lor şi că putem înţelege bine durerea despărţirii din prima zi. Aceasta o facem prin mici comunicări la luarea copilului.
În aceste scurte momente de la aducere şi plecare a copilului se formează primul raport cu părinţii, astfel încât ei să prindă încredere şi în felul acesta să-l poată lăsa mai uşor.
Un alt punct care trebuie să ne fie limpede, este faptul ca întâlnirea dintre părinţi şi educatoare este impregnată de aşteptări, speranţe şi temeri foarte precise, care nu sunt legate în mod special de persoana noastră şi de rolul special al educatoarei. Unii părinţi aşteaptă de la noi rezolvarea tuturor problemelor lor de educaţie, speră să aibă un îndrumător sau se tem de un critic al metodelor lor de educaţie.
Pentru formarea încrederii între părinţi şi educatoare este necesar aşadar să avem în conştienţă temerile descrise.
Nimic nu a adâncit mai mult legătura dintre educatoare şi parinti decât mărturisirea greşelilor ei făcute în trecut asupra propriilor ei copii. În acel moment părinţii au recunoscut:”Ea ne poate înţelege, ea are experienţa faptului greşit făcut” şi aceasta a creat o legatură de încredere între ei.
Când părinţii au mari dificultăţi în educaţie iar bazele încrederii sunt suficient de puternice, îi putem ajuta cu câteva sfaturi însă trebuie precizat că nu există reţete, tocmai pentru că fiecare este unic.
Serile de lucru cu părinţii ne sunt de un real folos tuturor. Pe de o parte pentru ca lucrăm împreună pentru copii diverse lucruri, ceea ce face ca atmosfera să fie una deschisă, iar părinţii au posibilitatea de a transforma colectivul de părinţi într-o comunitate, iar pe de altă parte să-i informăm despre ceea ce facem cu copii şi cum facem.
Privind participarea părinţilor la serile cu parinţii - cred că este bine să-i facem curioşi relativ la ce se va petrece, şi pe de altă parte să le trezim bucuria de a se întoarce. Este nevoie să le arătăm cât de necesară ne este colaborarea lor şi că serile cu părinţii sunt şi pentru noi un factor important.
Dacă toate acestea sunt făcute conştient şi cu grijă atunci putem spune că dezvoltarea copilului poate fi armonioasă.
Prof. CESARA POPA, educatoare Waldorf
Grădiniţa Waldorf Râşnov


Imagine dintr-o grupă Waldorf, Timişoara

Ce înseamnă pentru mine faptul că am fost elevă Waldorf?

Waldorf-ul a apărut în momentul în care aveam nevoie de un altfel de sistem de învăţământ.
A fost o uşă spre o lume nouă, minunată, veselă şi educativă în acelaşi timp. Aici am găsit culoare în modul în care erau predate lecţiile.
Faptul că am învăţat aici a fost şi este pentru mine cel mai important lucru. Spun asta pentru că aici am învăţat înainte de toate că cel mai important în viaţă este să fi om, m-am regăsit în exemplul dascălilor, care pe lângă faptul că erau acolo pentru a ne învăţa, erau şi pentru a ne ajuta, uneori ne erau chiar şi prieteni.
La Waldorf nu există competiţie, ceea ce a fost foarte benefic pentru mine. Deoarece nu toţi copiii sunt la fel, iar un cadru didactic bun înţelege acest lucru şi este lângă fiecare elev în mod egal. Aici am înţeles cum competiţia poate dăuna, că nu contează cât de mult faci, ci calitatea a ceea ce faci, şi am mai învăţat ca atunci când întâlnesc competiţia, să mă adaptez la ea. Acest lucru este cu adevărat important: cum reuseşti tu ca om să te adaptezi în viaţă la diverse situaţii pe care le întâlneşti.
Datorită acestui sistem şi a profesorilor am învăţat să fiu liberă, să nu mă inhib, să nu mă cenzurez, acest lucru ducând la o bună dezvoltare a mea ca Om.
Muzica, desenul şi tot ceea ce ţine de partea artistică, m-au ajutat în a-mi exprima emoţiile, fie prin cuvinte, fie prin culoare.
Pentru mine, Waldorf-ul a fost mai mult decât un sistem de învăţământ, a fost un mod de viaţă, un mod de creştere, un exemplu cum să-mi educ copilul. Aici am învăţat să leg prietenii sincere şi de durată, prietenii care nu sunt doar între colegi, ci şi între copii-părinţi-profesori. Waldorf, pentru mine mai înseamnă şi o mare familie care, indiferent încotro o iau membrii ei, te ajută atunci când ai nevoie.
Aici am trăit cele mai constructive emoţii ( indiferent de natura lor ).
Nimeni nu critică pe nimeni, ci mereu învăţăm unii de la ceilalţi..............

Otilia Dorfmann, absolventă a Liceului Waldorf Iaşi
Licuriciul şi peştele
Când îngerul Domnului a anunțat păstorii că Iisus, copilul de lumină a fost deja culcat în iesle, un gândac mic tocmai se urca pe paiele din grajd, în iesle . Îngerul, aplecat asupra copilului, a văzut gândacul pe tulpinile de paie uscate, și i-a zis :
- Ce faci tu aici ? Du-te repede la gâze, păsărele şi la toate animalele mici din pădure și spune-le că un copil de lumină a venit din cer pe pământ .
Dar gândacul a spus :
-Cine mă va crede , eu sunt atât de urât și mic .
Atunci îngerul a picurat un strop strălucitor de lumină pe spatele gândăcelului şi a zis :
- Aici este un picur de lumină , acesta ar trebui să lumineze adevărul .
Nespus de fericit a bâzâit gândacul și a zburat afară din grajd, cu micuţa lui luminiţă de la înger pe spate. A fost printre tufișuri la iepuraşi şi căprioare, printre pietre şi frunze la melci și arici. A zburat peste copacii unde dormeau păsărele , strigând mereu cu bucurie:
-Un copil de lumină a venit din cer pe pământ , un copil de lumină a venit din cer pe pământ !
Astfel animalele au aflat de noaptea sfântă şi au mers rând pe rând ca să vadă copilaşul. Păsările au început să cânte foarte devreme bucuria, cu mult înainte ca soarele să răsară .
Dar cum a reuşit să afle şi peștele despre venirea Copilului sfânt ?
Timp de o oră stele căzătoare au căzut neîncetat în toate apele lumii, și așa a aflat şi peștele că era o noapte speciala. De atunci, solzii hăinuţei lui străluciră mult mai frumos decât înainte. Şi se mai spune că în noaptea sfântă toate animalele ar putea vorbi unul cu altul pentru o vreme, la miezul nopții .

Traducere şi adaptare: Alina Coroian, părinte Waldorf
Születésnapi mese
(Poveste de zi de naştere)

Volt egyszer egy Aranyházikó, amely felhőre épült.Benne sok-sok aranyhajú gyermek lakott.Az angyalok jöttek- mentek közöttük és finom égi kenyérrel etették őket.
Gyakran meglátogatta őket a Ház Ura, aki egy hosszú, puha , kék köpenybe jött.Ilyenkor intett egy gyermeknek, néha kettőnek is egyszerre.A gyermek bebújt a kék köpeny alá és együtt elmentek. Senki sem tudta hová. Egy nap ismét meglátogatta őket a Ház Ura és ismét magához intett egy aranyhajú gyermeket:
  • Szeretnék Tőled egy üzenetet küldeni a Földre, mert Te vagy rá a legalkalmasabb, hogy elvidd!-szólt a Ház Ura.
A gyermek inkább az Aranyházikóban szeretett volna maradni még .Ekkor a Ház Ura igen komolyan nézett rá, és ebből ő már tudta, hogy bizony el kell indulnia. Bebújt hát a kék köpeny alá és átmentek egy kis kamrácskába, ahol egy csodaszép Angyal várt már rá.
Az Angyal odavezette a gyermeket egy ablakhoz és így szólt:
  • Nézd! Mennyi szépség vár ott Rád!
És valóban , a Földön ebben az időben meleg nyár volt. A Nap fénylő sugarai aranyszínűre érlelték a búzát,pirosra az epret, málnát és finom édesre a gyümölcsöket. A sokszínű virágoktól tarkállott a rét.
A meleg levegőben tarka pillangók repkedtek ide-oda. Mikor nyugovóra tért a Nap,a tücskök hangosan csiripeltek.A fák ágai közt ringó madárfészkekből is kirepültek már a fiókák.A homokban mezítlábas gyermekek szaladgáltak és vidáman lubickoltak a hűs vizekben.
A gyermek látott egy édesanyát és egy édesapát, akik sétáltak, mellettük szaladgált egy kislány, és amint figyelte őket, egyszerre csak gyönyörű szivárványív ragyogott felettük.Nagyon szerették egymást.Ekkor különös vágyódás fogta el a gyermeket és mély szeretet ébredt szívében irántuk.
Egy éjszaka a csodaszép Angyal meglátogatta ezt az édesanyát és édesapát.Hírül adta nekik, hogy hamarosan egy szőke hajú , barnaszemű kislány érkezik hozzájuk.
Másnap reggel csodálatos érzéssel ébredt az édesanya, mert tudta, hogy meghallgatták kérésüket az Égiek, és tudta, hogy szíve alatt egy új élet fogant. Ezek után az Angyal elindult a gyerekkel a hosszú útra.Útján a Naptól aranyat,a Holdtól és a csillagoktól kis ezüst darabkákat kapott ajándékba.
A Földön közben elmúlt a nyár, a fákról már lehullottak a színes őszi levelek. A fehér hótakaró is olvadni kezdett. Végre beköszöntött az új tavasz és egy szép napsugaras tavaszi napon megérkezett az aranyhajú gyerek a világra.
Ha csillag gyúl az Égen,
Gyerek születik a Földön.
Angyalka kíséri, édesanyja karjába teszi,
és ő boldogan öleli és ringatja álomba.

Emese Pal, educatoare Waldorf,
grădiniţa Gulliver - grupa Waldorf, Sfântu Gheorghe
I.A.S.W.E.C.E. - International Association for Steiner/Waldorf Early Childhood Education
Asociaţia Internaţională pentru Pedagogia Steiner/Waldorf a Copilului Mic

CALITĂŢI ŞI COMPETENŢE ALE EDUCATOARELOR STEINER/WALDORF PENTRU COPIII MICI

Introducere:
Următoarele linii orientative doresc să ofere ca bază pentru o înţelegere comună a calităţilor şi competenţelor profesionale necesare pentru îngrijirea şi educarea copiilor mici în programele Steiner/Waldorf pentru copilăria timpurie.
Aceste linii orientative pentru formarea educatoarelor reflectă o viziune ce poate fi împărtăşită de mişcarea mondială a educaţiei şi ingrijirii copiilor mici, conform pedagogiei Steiner/Waldorf.

CALITĂŢILE ŞI COMPETENŢELE (cunoaştere/înţelegere, atitudini şi abilităţi) cerute de la cei care doresc să lucreze ca educatori Steiner/Waldorf pentru copiii mici sunt:

1. Cunoaşterea aprofundată a Antroposofiei, a vieţii şi operei lui Rudolf Steiner şi a dezvoltărilor acesteia.

2. Înţelegerea aspectelor esenţiale ale naturii fiinţei umane, aşa cum a fost prezentată de către Rudolf Steiner, ca omenesc universală, fără deosebire de diferenţele culturale, naţionale şi religioase. Această înţelegere este "o activitate continuă", bazată pe o conştienţă a educatorului asupra naturii tripartite şi cvadripartite a fiinţei umane în contextul evoluţiei general umane şi a biografiei spirituale individuale. Ea cuprinde:

3. Capacitatea de a înţelege şi lucra în cadrul unei culturi şi comunităţi anume, de a fi interesat de alte culturi şi de a preţui contribuţia acestora la umanitate.

4. Respectul şi iubirea pentru copii, ca individualităţi care aduc cu sine propriul destin şi propriile talente.

5. Inţelegerea dezvoltării copilului (prenatală, primii ani, copilăria târzie) şi a învăţării la vârsta timpurie, aşa cum sunt prezentate de către Rudolf Steiner şi prin cercetările privitoare la dezvoltarea fiinţei umane.

6. Posedarea unei înţelegeri asupra embriologiei, anatomiei şi fiziologiei, inclusiv a rolului crucial al forţelor de viaţă pentru creşterea şi dezvoltarea sănătoasă fizică şi spirituală a copilului.

7. Abilitatea de a utiliza această înţelegere la observarea copiilor mici şi pentru pregătirea studierii copilului.

8. Capacitatea de a lucra în lumina ordinii sociale tripartite, aşa cum este sugerat de către Rudolf Steiner, pentru a cultiva o viaţă socială sănătoasă şi activitatea în maniera cooperativă în cadrul comunităţilor locale, naţionale şi internaţionale.

Seminarul de formare educatoare Waldorf, Cluj 9. Munca de colaborare plină de respect cu părinţii şi tutorii, cu colegii şi cu instituţiile exterioare.
10. Însuşirea capacităţii de a lucra cu sarcinile organizaţionale, de gestionare a oricărei părţi componente a programelor pentru copiii mici.

11. Asumarea unei decizii personale de a o porni într-o călătorie lungă de o viaţă pentru autodezvoltarea forţelor sufleteşti ale gândirii, simţirii şi voirii, printr-o muncă meditativă, artistică şi practică.

12. Capacitatea de a crea un mediu sigur, de sprijin şi instructiv pentru cultivarea simţurilor copiilor, bazat pe o înţelegere a efectului pe care îl are impactul ambiantelor moderne asupra copiilor în domeniile nutriţiei, stilului de viaţă, expunerea la mass-media şi o înţelegere a problemelor de sănătate care rezultă din acestea.

13. Capacitatea de a lucra în asa fel încât forţele de viaţă ale copilului mic să fie protejate şi fortificate printr-un mediu plin de respect, de căldură şi de voioşie, prin ritm în toate aspectele sale în viaţa cotidiană, printr-o alimentaţie sănătoasă şi prin evitarea suprasolicitării senzoriale.

14. Înţelegerea importanţei jocului liber (autodirecţionat) la copiii mici pentru sănătatea lor fizică, emoţională şi spirituală. Posedarea capacităţii de a sprijini acest joc prin oferirea timpului, a spaţiului potrivit şi a dispoziţiei propice jocului copiilor.

15. Posedarea capacităţii de a lucra cu indicaţiile lui Rudolf Steiner referitoare la învăţarea la copiii mici prin imitaţie şi model şi în direcţia strădaniei de a deveni un model demn de imitat de către copii.

16. Dezvoltarea capacităţilor şi îndemânării într-o gamă largă de arte domestice, activităţi de îngrijire şi manuale, oferind copiilor o bogată experienţă de muncă în calitate de adult conştient.

17. Oferirea unor experienţe instructive pentru copii în domeniile:
- mişcării (cercul de dimineaţă, jocul în cerc (reigen), jocuri de degete/prin gesturi ale mâinii şi în cadrul jocului in cerc)
- euritmie
- muzică (prin cânt, lira şi alte instrumente)
- vorbire (basme, rime, poezii, etc.)
- pictura (acuarela - umed pe umed)
- modelaj (cu ceara de albine)
- desen
- experienţe în natură
- experienţe sociale

Dezbătut prin consultare internaţională şi adoptat în Consiliul I.A.S.W.E.C.E.
Pentru conformitate, Sorin R. Tigareanu

prof. Angela Dana
Liceul Waldorf Timisoara,
reprezentanta A.E.W.R. in I.A.S.W.E.C.E.

Seminarul de formare educatoare Waldorf, Cluj Colectivul redacţional vă doreşte:
Crăciun binecuvântat !

Dispoziţie de Crăciun

În ieslea sufletului meu copilul spirit
Îl simt acum ca dezlegat de vrajă;
Iar sfântul lumilor cuvânt
A zămislit în a inimii lumină
Al speranţei rod ceresc
Ce creşte-n depărtări de cosmos jubilând
Din a fiinţei mele divină temelie.
Rudolf Steiner

Aşteptăm materiale şi sugestii pentru revistă pe adresa de e-mail:
angeladana70@yahoo.com, Angela Dana