Timisoara

Timisoara - Hidrografie

Detalii

Categorie
Despre Timisoara
Modificat
acum 4 ani si 8 luni
Vizualizari
4507

Voteaza & Distribuie

Descriere

    Teritoriul zonei Timisoara dispune de o bogata retea hidrografica, formata din rauri, lacuri si mlastini. Cu exceptia raurilor Bega si Timis, celelalte rauri seaca adesea in timpul verii.
    Principalul curs de apa este cel mai sudic afluent al Tisei. Izvorand din Muntii Poiana Rusca, Bega este canalizata, iar de la Timisoara pana la varsare a fost amenajata pentru navigatie (115 km). Canalul Bega a fost construit intre anii 1728 si 1760, dar amenajarea lui definitiva s-a facut mai tarziu. Pentru regularizarea debitului in limite care sa-i permita satisfacerea functiilor pentru care a fost conceputa lucrarea, la Costei a fost construit un nod hidrotehnic, a carui principala functie este cea de regularizare a debitului, respectiv asigurarea transferului cantitatii de apa, din Timis in Bega, in functie de necesitati si de volumul de precipitatii preluat de cele doua rauri in amonte. Canalul Bega a fost conceput pentru accesul slepurilor de 600-700 tone si o capacitate anuala de transport de 3.000.000 vagoane. Pentru a inlatura pericolul inundatiilor, atat de frecvente altadata, lucrarea a fost completata ulterior cu sistemul hidrotehnic de la Topolovatul Mic, prin care, in perioadele de ape mari, surplusul de debit inregistrat de Bega este dirijat spre raul Timis.
    Din multimea de brate care existau inaintea canalizarii Begai, in interiorul orasului se mai pastreaza doar Bega Moarta (in cartierul Fabric) si Bega Veche (spre vest, curgand prin Sacalaz).
    Pe teritoriul orasului se gasesc si numeroase lacuri, fie naturale, formate in locul vechilor meandre sau in arealele detasate (cum sunt cele de langa colonia Kuntz, de langa Giroc, Lacul Serpilor din Padurea Verde, etc.), fie de origine antropica (spre Fratelia, Freidorf, Mosnita, Mehala, Strandul Tineretului, etc.), notabile prin situarea lor pe linia de contact cu localitatile periurbane.
    Din punct de vedere al apelor subterane, se poate constata ca panza freatica a Timisoarei se gaseste la o adancime ce variaza intre 0,5 - 4 m. Panzele de adancime cresc numeric, de la nord la sud, de la 4 la 9 m - pana la 80 m adancime - si contin apa potabila, asigurand astfel o parte din cerintele necesare consumului urban. Apar, de asemenea, ape de mare adancime, captate in Piata Unirii (hipotermale), apoi la sud de Cetate si in Cartierul Fabric (mezotermale), cu valoare terapeutica, utilizate in scop balnear.

Date preluate din Statutul Municipiului Timisoara.