Curtea de Apel Timişoara A fostuna dintre cele11 curţide apel care au funcţionat în România, după Marea Unire din 1918 până în anul 1948 când au fost desfiinţate. Instanţele judecătoreşti funcţionau în trecut ca şi în prezent, pe trei grade de jurisdicţie, cu denumirea specifică de atunci, respectiv: judecătorii de ocol urbane şi rurale, tribunale de judeţ (de drept comun, comerciale şi de notariat), curţi de apel (cu o competenţă teritorială pe mai multe judeţe) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Curtea de Apel Timişoara avea în raza de activitate pe teritoriul vechilor judeţe: TIMIŞ-TORONTAL, ARAD şi CARAŞ, cu sediul în PALATUL DICASTERIAL, al doilea ca mărime după PALATUL JUSTIŢIEI din Bucureşti. Marea majoritate a judecătorilor - magistraţi ai Curţii de Apel Timişoara, dintre care amintim: I.Ţenchea, E. Botiş, R. Miclea, A. Marta, I. Herman, I. Motoc ş.a. – erau doctori în drept ai Universităţilor din Bucureşti, Berlin, Budapesta, Paris, Roma şi Viena.