Arheologii din cadrul Muzeului Banatului continua, pentru al treilea an consecutiv cercetarile asezarii de Epoca Bronzului de la Cornesti, judetul Timis. In acest an, cercetarea va dura trei saptamani. Specialistii din trei tari (Statele Unite, Germania si Romania) au ca obiectiv scanarea geo-magnetica a intregii suprafete pentru a vedea exact cum arata structurile de lemn de sub pamant si locuintele din interiorul fortificatiei si realizarea analizelor de polen pentru a-si da seama ce fel de plante cresteau acum 3500 de ani, in Banat. De asemenea, se va realiza si topografia zonei pentru a avea o imagine tridimensionala a ramasitelor constructiei. Finantarea acestor cercetari se face de Muzeul Banatului sli de Fundatia Thyssen din Germania, care a acordat un grant de 30.000 de euro pentru lucrarile din 2009.
Asezarea de la Cornesti, comuna Ortisoara - judetul Timis, este practic cea mai mare fortificatie de Epoca Bronzului din Europa, datata in urma cu 3500 de ani. Ea se intinde pe o suprafata de 1800 de hectare si are patru inele, ultimul urmand sa fie cercetat pentru a se stabili cu exactitate daca face sau nu parte din fortificatie. Numai primul val, cel mai mic, ar fi suficient cat sa cuprinda cetatea Timisoarei, iar ultimul, cel mai putin vizibil, trece paralel cu soseaua Timisoara – Arad. Probele de Carbon 14 au scos in evidenta faptul ca acest complex dateaza din mileniul al II-lea inainte de Cristos. „Acest monument este extrem de important, el indeplineste mai mult de jumatate din cerintele pentru a fi trecut in patrimoniul UNESCO", a declarat Alexandru Szentmiklosi, directorul santierului arheologic. Cu toate astea, lucrarile agricole invazive cu stratificatorul (un plug adanc de 60 cm) risca sa puna in pericol asezarea, deoarece prin folosirea acestui utilaj se distrug zidurile fortificatiei.
Conform specialistilor, sapaturile se vor intinde cel mai probabil pe 15-20 de ani datorita complexistatii acestuia. „Santierul nu trebuie sa fie doar un sit de cercetare, el trebuie sa fie o scoala de arheologie pentru tinerii arheologi", crede Alexandru Szentmiklosi. In prezent, la lucrari participa studenti din Timisoara, Iasi, Berlin si Würzburg. Ei sunt coordonati de echipa de cercetare formata din specialisti din Muzeul Banatului Timisoara (prin dr. Alexandru Szentmiklosi), Muzeul de Preistorie din Berlin (prin dr. Bernard Heeb), Dickinson College, Statele Unite (prin prof. dr. Sarah Sherwood), Universitatea I. W. Goethe din Frankfürt (prin prof. dr. Rüdiger Krause) si Institutul de Arheologie al Academiei Romane (prin dr. Florin Gogaltan). In fiecare an, echipa de cercetare a avut un sprijin important din partea populatiei locale. „Anul trecut, datorita complexitatii santierului, am stat mai mult pe teren si am depasit bugetul, asa ca nu mai aveam bani nici pentru mancare. Ca sa ne ajute, localnicii din sat ne-au oferit gratuit mancare, apa si chiar ne-au ajutat cu transportul. De exemplu, proprietarul magazinului din localitate, domnul Nelu, a fost un sponsor de baza al taberei arheololgice, oferindu-ne paine si zahar timp de o luna de zile", a mai spus Szentmiklosi.
Din primele cercetari se pare ca zona a fost populata de tracii timpurii. Acestia se ocupau cu agricultura dar si cu cresterea animalelor. Asezarile lor erau formate din locuinte semi-ingropate, facute din gropi relativ circulare, cu o structura din lemn si acoperite cu paie. Exista semne ca aveau zone de cult, existau ritualuri de depuneri de obiecte: vase ceramice, obiecte de metal si chiar alimente, iar populatiile faceau schimburi comerciale intre ele.
Contact
Facebook
Twitter