Agricultura Municipiului Timisoara
- Joi, 10 Mai 2007 15:28 -
Solurile din Zona Timisoara sunt preponderent soluri calitative pentru dezvoltarea agriculturii. In Timisoara, tipurile predominante de sol sunt:
- cernoziomuri cambice - 38,39%;
- lacovisti si soluri gleice - 21,74;
- soluri brune eumezobazice - 15,45%;
- balti si gropi de imprumut - 4,60%;
- cernoziomurile (tipice, gleizate) - 3,8%.
Depunerile de praf din aerul poluat cu cenusa, emisiile de sulf de la cosurile termocentralei si infiltratiile de ape din halda in canalele de desecare limitrofe au favorizat aparitia poluarii apelor de suprafata, care au un pH (8,62), o crestere a continutului total de saruri si concentratii peste limita considerata toxica in cazul sulfatilor si ionilor de Ca2+ si Mg2+. Toate acestea determina o mai slaba dezvoltare a vegetatiei, ca urmare a micsorarii intensitatii procesului de fotosinteza, aparitia in plante a unor concentratii toxice, de metale grele, respectiv Fe si Cu, existenta unor concentratii critice de cobalt si mangan.
In teritoriul administrativ al municipiului Timisoara din total suprafata de 13.003,87 ha, 8.229,51 ha, respectiv 63% sunt destinate agriculturii. Din totalul terenurilor agricole, terenul arabil reprezinta 87%, restul terenului fiind ocupat cu pasuni si fanete (12%), vii (1%). Islazul comunal se intinde pe o suprafata de 290 ha.
In ultimii ani s-a inregistrat o situatie de declin in domeniul agriculturii, provocata in special de tranzitia de la un sistem etatist la cel privat. Potentialul economic, tehnic, financiar redus al micilor producatori a contribuit la aceasta criza.
La aceasta se adauga situatia neclara inca a proprietatii asupra terenurilor, precum si degradarea mediului.
Conditiile geoclimatice sunt in general favorabile activitatilor agricole, dar trebuie avute in vedere aspectele caracteristice ale conditiilor hidrologice ale zonei.
Astfel, se constata alternanta anilor secetosi si a celor excesiv de umezi, iar in conditiile unor precipitatii excesive si a prezentei apelor freatice la adancimi mici, se inregistreaza baltiri. Datorita diferentei de nivel scazute, viteza de curgere a apei principalului emisar - Bega - nu permite o oxigenare naturala a cursului.
In Timisoara, se inregistreaza stagnarea agentilor poluanti emisi de unitatile industriale si de autovehicole, datorita asezarii si a unei insuficiente ventilatii a maselor de aer deasupra orasului.
Fertilitatea ridicata a solului determina un potential ridicat de productie agricola. In ultimii ani, la nivel national acest sector al economiei s-a aflat intr-o restructurare puternica, prin retrocedarea terenurilor agricole catre fostii propietari si privatizarea fostelor Intreprinderi Agricole de Stat.
Principalele aspecte negative rezultate din analiza activitatii agricole in zona sunt: dezechilibrul existent intre costurile de productie si preturile de valorificare, incertitudinea valorificarii produselor agricole, faramitarea marilor exploatatii si inexistenta unei voci autorizate, care sa-i reprezinte pe producatori in impunerea unei strategii pe termen lung, instabilitatea in diversitate - orientarea spre anumite culturi facandu-se in functie de un empirism primar. Disparitia din structura culturilor a unor plante (de interes economic major) a avut ca efect extinderea practicarii monoculturii, ceea ce a generat cresterea rezistentei la tratamentele de combatere a bolilor si daunatorilor, a cresterii gradului de imburuienare a culturilor.Date preluate din Statutul Municipiului Timisoara.
Comentarii:
Neautentificat!
Pentru a trimite comentarii trebuie sa va
inregistrati sau sa va logati:
încărcare...
Contact
Facebook
Twitter