Turismul in Municipiul Timisoara
- Joi, 10 Mai 2007 15:35 -
Turismul intern si international este, in acelasi timp, o componenta si o rezultanta a intregii activitati economice, acesta putand influenta pozitiv activitatea economica locala, care, la randul ei, creaza conditii favorabile dezvoltarii activitatii turistice.
Prin pozitia sa geografica favorabila - situata in apropierea granitei de vest a tarii, in apropiere de piete turistice traditionale - 457 km fata de Viena, 167 km de Belgrad, 207 km Budapesta - prin valorile sale naturale, culturale si umane precum si prin dezvoltarea sa economica diversa, Timisoara are o mare capacitate de atractie a turistilor romani si straini. Teritoriul sau este traversat de importante fluxuri turistice vestice, ce se dirijeaza pe magistralele rutiere si feroviare existente, sau prin aeroportul international Timisoara. In prezent, sistemul rutier national necorespunzator din punct de vedere al intretinerii si lipsa unei autostrazi, ingreuneaza insa deplasarea turistilor. Totodata, ofertele turistice nu reusesc sa retina decat o parte din aceste fluxuri.
Pe langa dezvoltarea industriala si de cercetare, apreciate pe plan national si international, Timisoara - “mica Viena”, este pe drept cuvant recunoscuta, ca un centru cultural remarcabil, monumentele si zonele sale de rezervatie arhitecturala fiind unanim apreciate:
- vestigii arheologice - fortificatiile Cetatii Timisoarei (sec.XVIII), asezarea dacoromana (Castrum Temesiense) si feudal timpurie (sec.III-IV); cetatea de pamant de la Giroc (mil II i.Hr.), Fantana Pasei (sec.VII) tumulii de la Mosnita Veche (mil II i.Hr.), s.a.;
- fond vechi si valoros de arhitectura protejata, reflectand evolutia acesteia din perioada baroca si pana la cubismul interbelic in care se imbina diverse stiluri (baroc, neoclasic, empire) si curente (romantism, eclectism) Castelul Huniazilor (sec.XV -XVIII), Sinagogile din Cetate si Fabric (sec.XVIII), Casa cu Atlanti (sec.XVIII), Palatul Dejan (sec.XVIII), Casa Contelui de Mercy (sec.XVIII), Spitalul si Cazinoul militar (sec.XVIII), Palatul Episcopal Romano-Catolic (sec.XVIII), Biserica Sfanta Ecaterina (sec.XVIII), Domul Romano-Catolic (sec.XVIII), Primaria Veche (sec.XVIII), Biserica Sfantul Dumitru din Giroc (sec.XVIII), Casa cu Pom (sec.IX), Palatul Dicasterial (sec.XIX), Catedrala Mitropolitana (sec.XX), Abatorul Timisoarei (sec.XX), s.a.;
- ansambluri urbanistice (Cartierele Fabric (sec.XVIII-XIX), Elisabetin (IX), Iosefin (sec.XX), Tudor Vladimirescu (sec.XIX), Piata Victoriei (prima jum sec XX),s.a.;
- obiecte de arta monumentala religioasa: Statuia Sfintei Maria si Sfantul Ioan Nepomuk (1756), s.a.;
- obiecte de arta monumentala comemorative: statuile lui Antin Sailer, Mihai Eminescu, Eremia Grigorescu, Regele Ferdinand, I.C.Bratianu, C.Coposu, A.Candea, Traian Lalescu, Lupoaica, Traian Vuia, Monumentele eroilor revolutiei din 1989, obelisc 1848, s.a.;
- muzee si case memoriale: Castelul Huniazilor - Muzeul Banatului, Prefectura Veche - Muzeul de arta, Muzeul Satului Banatean, s.a.;
Aceasta zona este pusa in valoare si de pionieratele din domeniul tehnic - Timisoara a fost primul oras european in care s-a introdus iluminarea electrica a strazilor in 1884, iar prin intermediul canalulului Timis-Bega de la Costei, realizat la mijlocul secolului 18, sub conducerea inginerului olandez Fremaut si a constructorilor olandezi Kostka si Steinlein, se realizeaza pana in ziua de astazi administrarea apelor din oras.
Se resimte insa, slaba punere in valoare a acestui patrimoniu istoric valoros, precum si starea de degradare fizica a majoritatii monumentelor.
Viata intelectuala, cultural-spirituala a orasului este efervescenta, fapt ce se regaseste in multitudinea si frecventa mare a actiunilor de tipul: conferinte, congrese, simpozioane, intalniri de cooperare, intalniri politice, manifestari economice (targuri si expozitii internationale), dar lipsesc spatiile expozitionale si salile necesare desfasurarii manifestarilor de anvergura, iar mediatizarea la nivel international a evenimentelor culturale, stiintifice si de afaceri este deficitara.
Timisoara este cunoscuta in tara, dar si in Europa, ca oras cultural in care se organizeaza festivaluri, expozitii, manifestari culturale si folclorice traditionale, cum ar fi: Timisoara Muzicala, Festivalul International de Teatru, Festival International de Folclor, Student-Fest, Festivalul Saltimbancilor, Festivalul Inimilor, Festivalul Berii, Festivalul Vinului, Ruga Timisoarei etc. dar aceste manifestari sunt slab popularizate pe plan international.
Timisoara poate fi un punct de pornire pentru vizitarea unor obiective turistice sau culturale din localitati situate la mica distanta, cu potential natural si recreativ - malurile apelor (Bega si Timis la Sag, Albina, Giroc, Mosnita, Urseni), lacuri (Dumbravita, Ianova, Sanandrei), marginea padurilor (Giroc, Bistra, Bazos, Lighed, Pischia, Ianova, Blajova, Cheveres, Remetea Mare, Sanmihaiul Roman), fonduri de vanatoare, ape geotermale. Totodata, ea poate sa constituie un pol de concentrare si de dispersie a fluxurilor turistice spre alte zone cu potential turistic ridicat, din judetele invecinate - Caras-Severin, Arad, Hunedoara si Mehedinti - care au destinatii certe pentru turismul international, cum sunt: pasajele carstice din Cheile Nerei, Muntii Banatului (singura ramasita a "junglei" europene), Muntele Mic – Poiana Marului, Muntii Retezat, zona Portile de Fier (Defileul Dunarii), Muntii Poiana Ruscai, cetatile dacice din Muntii Orastiei, statiunile balneoclimaterice (Buzias, Moneasa, Lipova, Geoagiu si Baile Herculane), cele climaterice si de practicare a sporturilor de iarna (Muntele Semenic, Muntele Mic, Trei Ape, Crivaia) sau lacurile de acumulare (Surduc, Secu, Valiug, Trei Ape, Poiana Marului, Rau Mare),s.a.
Padurile din zona sau din apropierea ei detin fonduri cinegetice valoroase - Padurea Pischia (fazani, capriori, iepuri, cerbi, mistreti), Padurea Banloc (fazani, cerbi, capriori), Padurea Sarlota Mare (cerbi, mistreti), Padurea Sarlota Horos (iepuri, fazani, cerbi, capriori, mistreti), Padurea Cheveres (fazani, iepuri, cerbi, capriori, mistreti) - toate fiind situate pe o distanta de cca 30 km fata de oras, dar caile de acces spre aceste zone sunt deficitare, iar padurile din zona periurbana nu sunt amenajate pentru practicarea silvoturismului.
Infrastructura generala (aeroportul international Timisoara, caile feroviare si cele rutiere) si infrastructura turistica (32 hoteluri cu o capacitate totala de 2350 de locuri de cazare, 23 de pensiuni cu o capacitate totala de 429 de locuri de cazare, avand diferite grade de confort), existenta unui corp de ghizi specializati in turism, creaza conditii pentru dezvoltarea turismului intern si international.
Exista o gama larga de servicii de sustinere a turismului - agentii private de turism, agentii de voiaj, sali de congrese si simpozioane, consulate, servicii bancare, case de schimb valutar, aeroport, autogara, benzinarii, servicii auto, companii de transport, servicii de inchirieri autoturisme (rent a car), dar acestea nu se ridica din punct de vedere calitativ si cantitativ si al gamei de servicii oferite la nivelul standardelor internationale.
Existenta in zona, a unor resurse atractive, naturale si antropice, cu valoare turistica ridicata, unele avand caracter de unicat, permite valorificarea acestora, printro paleta larga de forme si de programe turistice, cu adresabilitate larga, permite dezvoltarea diverselor forme de turism - turismul de afaceri si cooperare internationala, turismul politic, turismul cultural, turismul stiintific si de studii (de congrese si reuniuni), turism tehnico - industrial, turismul cinegetic de vanatoare si pescuit, agroturismul, silvoturismul, turismul sportiv, (cicloturismul, motociclismul, aeromodelismul) turismul pentru agrement si sporturi nautice, de sanatate (balnear), turismul etnic al diasporei si cel ecumenic, s.a.
Pentru dezvoltarea optima a turismului in Timisoara este important ca, pe baza cunoasterii si urmaririi motivatiilor cererii turistice, sa se realizeze diversificarea serviciilor, utilizarea diversa si chiar polivalenta a elementelor materiale existente. Scopul este asigurarea unei corespondente mai bune intre cerere si oferta, iar pentru aceasta factorul uman, constituie o sansa de contracarare a rigiditatii factorilor materiali. Caracterul economic al desfasurarii activitatii in ramura turistica timisoreana presupune, cu prioritate, marirea si chiar anticiparea cererii turistice, pentru a veni in intampinarea ei.Date preluate din Statutul Municipiului Timisoara.
Comentarii:
Neautentificat!
Pentru a trimite comentarii trebuie sa va
inregistrati sau sa va logati:
încărcare...
Contact
Facebook
Twitter