Zone de Agrement in Municipiul Timisoara
- Joi, 10 Mai 2007 13:29 -
Expansiunea fenomenului de "agrement" are numeroase implicatii sociale, a caror evaluare corecta necesita o atenta analiza. De la bun inceput, trebuie semnalat faptul ca nu intodeauna investitiile in acest domeniu au amortizarea rapida, fiind importanta aplicarea unei strategii protectioniste si, implicit, de subventionare a acestui gen de activitati.
Spatiile necesare desfasurarii activitatilor specifice agrementului trebuie sa beneficieze de un cadru natural adecvat, sa se integreze dupa criterii riguros controlate acestuia sau, dupa caz, sa se creeze acest cadru ambiental necesar. Marea diversitate a actiunilor ce decurg din acest domeniu de activitate, faptul ca ele se adreseaza tuturor categoriilor de varsta si, ca principiu, nu trebuie sa fie discriminatorii sub raport social, impune colaborarea administratiilor si institutiilor interesate, pentru patronarea acestei forme de organizare in favoarea individului, indiferent de varsta sau apartenenta sociala.
Desigur, spatiul de agrement cuprinde in teritoriu numeroase amenajari si tipuri de investitii specifice (jocuri, spatii alimentatie publica, inchirieri obiecte destinate agrementului, carusele, tir etc.) care, fiecare in parte, isi are sistemul propriu de taxare - de aici rezultand numeroase beneficii financiare care permit intrebuintarea si chiar ameliorarea spatiului destinat agrementului (dinamica in baza careia reiese clar ca acest tip de investitii este lipsit de riscuri economice).
In Timisoara, suprafetele de teren destinate agrementului ocupa un teritoriu important din zona centrala a orasului care, in timp, au ajuns sa fie imprejmuite - subordonate unui circuit inchis. Dispunerea diferitelor baze sportive si cluburi in imediata apropiere a canalului Bega a dus la obturarea peisajului cu constructii alternand intre conditia de baraca sau depozit, cu cea de constructie intamplatoare, eventual functionala, dar fara vreo intentie vizibila de integrare in estetica orasului.
In cuprinsul orasului, zonele de agrement sunt reprezentate de stranduri si baze de agrement si sport ale unor unitati economice si institutii, cu precadere in vecinatatea stadionului “Dan Paltinisan”.
In teritoriul periurban, agrementul este constituit de zonele impadurite si in lungul cursurilor de apa existente (Timis, Bega ).
Situata in zona de campie, Timisoara nu dispune de un cadru natural variat, cu puncte de atractie variate mai ales prin relief, astfel incat, potentialul recreativ este relativ limitat si slab amenajat.
Inventarul punctelor de atractie pentru recreere-agrement in jurul Timisoarei, pana la distante de 30 km cuprinde urmatoarele obiective:
| Denumirea unitatii de agrement, recreere |
Suprafata (ha.) |
Distanta (km) |
Indice incarcare ecologica (om/h) |
Capacitate maxima de incarcare instantanee (persoane) |
Numar vizitatori posibili anial (mii persoane) |
Functiune potentiala |
| Padurea Verde |
650 |
- |
20 |
14.000 |
500-800 |
padure parc |
| Padurea Bistra |
250 |
12 |
15 |
3.750 |
50-80 |
padure de agrement |
| Padurea Giroc |
440 |
15 |
10 |
44.000 |
50-100 |
padure de agrement |
| Padurea Lighed |
1.300 |
18 |
5 |
6.800 |
60-100 |
padure de agrement |
| Padurea Bazos |
100 |
20 |
15 |
2.400 |
30-50 |
parc dentrologic |
| Padurea Pischia |
320 |
24 |
5 |
1.600 |
30-40 |
padure de agrement |
| Padurea Ianova (si lacul) |
430 |
27 |
10 |
4.300 |
70-100 |
padure de agrement |
| Padurea Bazos Armag |
280 |
28 |
5 |
1.400 |
10-20 |
padure de agrement |
| Padurea Blajova |
50 |
30 |
5 |
250 |
3-5 |
padure de agrement |
| Padurea Cheveres |
1.410 |
32 |
5 |
7100 |
100-120 |
padure de agrement |
| Mal Timis-Sag |
200 |
12 |
25 |
5.000 |
150-200 |
strand |
| Mal Timis-Albina |
50 |
15 |
80 |
2.500 |
80-100 |
strand |
| Mal Bega Ghiroda Noua |
20 |
7 |
25 |
500 |
30-50 |
strand |
| Total |
5.620 |
- |
- |
54.100 |
1.163-1.765 |
- |
Numarul de vizitatori este calculat cu o norma de 7 iesiri pe an pentru fiecare locuitor al Timisoarei, ceea ce este un indice foarte bun.
Potentialul recreativ al unitatilor prezentate mai sus poate fi cuantificat printr-un sistem scalar in raport cu intensitatea posibilitatilor aferente, astfel: 1 punct - intensitate mica, 2 puncte - intensitate medie, 3 puncte - intensitate mare.
| Unitatea Recreativa |
Tipul de recreere |
Total potential
|
| Odihna pasiva |
Odihna activa instructiva |
Distractie pentru copii |
Sporturi nautice |
Baie, inot, plaja |
Echitatie |
| Padurea Verde |
3 |
1 |
3 |
- |
- |
3 |
10 |
| Padurea Giroc |
3 |
1 |
1 |
1 |
1 |
3 |
10 |
| Padurea Bistra |
3 |
1 |
1 |
3 |
1 |
- |
9 |
| Padurea Bazos |
3 |
3 |
2 |
- |
- |
- |
8 |
| Padurea si lacul Ianova |
3 |
1 |
1 |
3 |
- |
- |
8 |
| Padurea Lighed |
3 |
1 |
- |
- |
- |
- |
4 |
| Padurea Cheveres |
3 |
1 |
- |
- |
1 |
- |
5 |
| Padurea Bazos-Armag |
3 |
1 |
- |
- |
- |
- |
4 |
| Padurea Pischia |
3 |
1 |
- |
- |
- |
- |
4 |
| Padurea Blajova |
3 |
1 |
- |
- |
- |
- |
4 |
| Mal Timis-Sag |
2 |
- |
1 |
- |
3 |
- |
6 |
| Mal Timis-Albina |
2 |
- |
1 |
- |
3 |
- |
6 |
| Mal Bega - Ghiroda Noua |
2 |
- |
1 |
- |
3 |
- |
6 |
Constatam potentialul recreativ mai ridicat al padurilor mai apropiate Timisoarei - Padurea Verde, Giroc, Bistra si Bazos, precum si al malurilor Timis, Bega la Sag, Albina, Ghiroda.
Zone turistice, de agrement si recreative cu potential ridicat nu exista in jurul Timisoarei. Cele mai apropiate se afla la peste 120 km distanta, in judete invecinate: in judetul Caras - Severin - Muntele Semenic, Valiug, Crivaia, Trei Ape, Secu, Muntele Mic, Tarcu, Cheile Nerei, Cheile Ponorului, Cheile Carasului, Zona Herculane - Domogled, Oravita - Ochiul Beiului, Sasca Montana, etc., si in judetul Arad: Valea Muresului, zona Lipova, Moneasa, muntii Zarandului. Pentru populatia Timisoarei aceste locuri sunt zone de agrement fie de lunga durata, fie pentru sfarsit de saptamana. In judetul Timis avem putine zone atractive: muntii Poiana Ruscai - Nadrag - cu cabana Caprior, Valea lui Liman - Tomesti si lacul de acumulare Surduc - toate la distante de peste 80 km de Timisoara.
Revenind la tabelele anterioare, se observa ca, pe baza indicilor de incarcare ecologica, capacitatea maxima de incarcare instantanee a padurilor si malurilor raului Timis pe o raza de 30 km este de 54.100 persoane, ceea ce reprezinta 16,2% din populatia actuala a Timisoarei. Acest indice de capacitate simultana poate fi apreciat ca mare, din punct de vedere potential, dar practic indicele nu se realizeaza in realitate, intrucat problema deplasarii populatiei pana la aceste locuri este dificila, neexistand mijloace de deplasare catre toate aceste puncte, iar problema preturilor - atat la transportul cu mijloace auto proprii, cat si cu transportul in comun – limiteaza, prin posibilitatile materiale momentane, atractia locurilor de recreere periculoase.
Date preluate din Statutul Municipiului Timisoara.
Comentarii:
Neautentificat!
Pentru a trimite comentarii trebuie sa va
inregistrati sau sa va logati:
încărcare...
Contact
Facebook
Twitter