Ecosistemul orasului Timisoara este unul in continua schimbare din cauza cresterii suprafetei construite, crescand in acest mod riscul poluarii atmosferice si a favorizarii cresterii temperaturii medii anuale pe fondul cresterii globale.
Pentru a se adopta masuri, inclusiv administrative, de imbunatatire a microclimatului urbei, de scadere a poluarii, Primaria Municipiului Timisoara a realizat pe parcursul mai multor ani studii de cercetare stiintifice necesare unor decizii bine fundamentate.
Din gama larga de poluanti atmosferici care afecteaza sanatatea oamenilor - fum, praf, pesticide, particule biotice - grauncioarele de polen sunt cele mai alergene.
Cea mai frecventa manifestare a alergiei la polen este rinita alergica sezoniera manifestata prin stranut, prurit nazal, congestie nazala, la care se pot adauga si conjunctivita alergica manifestata prin lacrimare, prurit si chiar astm bronsic, aceste alergii afectand sever calitatea vietii cetatenilor.
Speciile producatoare de polen alergen identificat in aer au fost de 17: platan, dud, urzica, stejar, mesteacan, carpen, salcie, tei, Gramineae, Ambrosia artemisiifolia etc.
Principalul poluator aerobiologic este polenul de Ambrosia artemisiifolia (floarea pustei, iarba parloagelor), planta ce face parte din categoria "plantelor rele", de carantina. La ora actuala, din cauza extinderii orasului, a lucrarilor in constructii, aceasta se afla intr-o expansiune alarmanta, instalandu-se usor pe terenurile lasate in paragina, pe locurile virane, pe santiere, printre ruine si daramaturi, pe marginea soselelor, in gunoaie.
Ambrosia artemisiifolia (floarea pustei) este o planta unisexuat monoica, pe acelasi individ se gasesc flori barbatesti si flori femeiesti, existand exemplare pe care se gasesc doar flori barbatesti in cantitati impresionante. Florile barbatesti, purtatoare de polen, ce produc poluarea aerobiologica, apar in luna iulie, incepand sa emita polen din august, apogeul fiind atins in luna septembrie si se incheie la inceputul lunii octombrie.
Observatiile din teren au relevat capacitatea invaziva a plantei, ea fiind gasita in: incinta parcului Spitalului Victor Babes, cimitire (mai ales in Calea Sagului), imprejurul blocurilor de locuinte din Dambovitei, Steaua, Bulevardul Sudului, Calea Buziasului, Calea Bogdanestilor, Bulevardul Liviu Rebreanu, Calea Lugojului, Pestalozzi etc.
Ambrosia artemisiifolia produce si raspandeste mai mult polen decat toate celelalte plante ierboase anemofile luate in ansamblu, o planta poate produce pana la 2,5 miliarde granule de polen pe zi. Polenul aeropurtat poate interactiona cu alte componente ale mediului, actionand sinergic, putand determina cresterea riscurilor de imbolnaviri. Incalzirea si marirea concentratiilor de CO2 atmosferic duce la cresterea productiei de polen la Ambrosia artemisiifolia prin dezvoltarea unui numar mai mare de inflorescente per planta.
S-a constatat ca aminoacidul care se gaseste in cantitatea cea mai mare in Ambrosia artemisiifolia este histidina, ce se transforma in histamina si se afla la originea manifestarilor alergice, agravand alergia respiratorie. De asemenea este posibil sa actioneze in mod egal cu acidul ambrosic (compus particular iritant) la dermatozele de contact.
In graunciorul de polen al Ambrosia artemisiifolia au fost gasiti 14 alergeni diferiti din care majori sunt AgE si AgK. De asemenea porfirina, citocromul c si anumite enzime continute in graunciorul de polen se pot comporta si ele ca alergeni. Porfirina, prezenta si in alte plante alergogene, explica sensibilitatea crescuta a pacientilor alergici la Ambrosia, asociata cu Artemisia, Helianthus etc. Severitatea simptomelor variaza de la individ la individ. Alergia provocata de polenul de la Ambrosia artemisiifolia este adesea complicata de fenomene infectioase ca sinuzitele purulente si otitele, aceasta ducand la scaderea capacitatii de munca, disconfort, scaderea imunitatii etc.
Planta poate fi starpita prin mai multe mijloace aflate la indemana comunitatilor si anume: metode mecanice, chimice si biologice. Toate aceste metode sunt indicate a fi aplicate inainte de inflorirea plantei.
In acest sens, Primaria Municipiului Timisoara continua programul inceput in 2006 de starpire a acestei plante prin: cosire repetata, pentru ca aceasta planta sa nu ajunga la maturitate si sa infloreasca, erbicidare totala, extragerea radacinilor etc.
Pe aceasta cale, Primaria Municipiului Timisoara face apel catre cetateni sa isi coseasca periodic zona verde din fata imobilelor si sa isi curete gradinile de buruieni pentru a nu permite aparitia florii pustei al carui polen determina aparitia a numeroase infectii si alergii, afectand starea de sanatate a populatiei.
Birou Relatii Publice
Sursa: Primaria Timisoara
Contact
Facebook
Twitter