Timisoara - Vineri 19 aprilie 2024 - 12:34
3°C
-
ceață
Timisoara
Temperatura 3°C Presiune 1.013 hpa Umiditate 100 % Viteza vant 1.54 m/s Directie vant Sud-Est (140°) Actualizat 07:59
Timisoara, orasul meu de suflet
Anunt Diamant Timisoreni.ro - publicitate online
Oferim publicitatea online prin intermediul site-urilor: timisoreni.ro, bucuresteni.ro, aradeni.ro, roportal.ro, clujeni.com, ghid-constructii.ro etc, medicina-umana.ro si constanteni.ro suport clientului pentru o promovare de calitatea in mediul online.https://www.timisoreni.ro/site/publicitate/
Expozitia personala de pictura "Secvente retrospective" - Ion Sulea
Detalii expozitie
- Categorie
- Expozitii
- Modificat
- acum 1 deceniu si 2 zile
- Vizualizari
- 2180
Reprezentari
| Data | Ora | Locatie |
|---|---|---|
| Joi 3 aprilie 2014 - Marti 15 aprilie 2014 | 18:00 |
Voteaza & Distribuie
Prezentare expozitie
50 de ani de activitate artistică Joi, 3 aprilie 2014, orele 18 în Galeria "Helios" din Timişoara va avea loc vernisajul expoziţiei personale de pictură întitulată "Secvenţe retrospective" a maestrului ION SULEA GORJ, creator de frunte a vieţii artistice bănăţene, precum şi a picturii contemporane din România. Evenimentul marchează împlinirea unei jumătate de secol de activitate artistică intensă, rodnică şi valoroasă, a 50 de ani petrecute cu folos şi eficienţă în atelier, în faţa şevaletului şi la catedră. Prezentarea va fi făcută de prof. univ. dr. Ioan Iovan. Expoziţia va rămâne deschisă pânî în data de 15 aprilie 2014, şi va putea fi vizitată zilnic între orele 9-20. Filiala din Timişoara a Uniunii Artiştilor Plastici din România vă invită cu drag la acest eveniment artistic major, de excepţie dorindu-i pictorului Ion Sulea Gorj sănătate, forţă de muncă şi sporirea în continuare a realizărilor, a succeselor artistice.Cu stimă; UAPT
Am ataşat invitaţi personală a artistului precum şi textul scris despre pictorul Ion Sulea Gorj de prof. univ. dr. Ioan Iovan ţn Dicţionar al artişilor contemporani din Banat (Ed. Brumar, 2003).
Ion SULEA GORJ. Pictor. Născut în 19 iulie 1937, la Peştişani, jud. Gorj. Absolvent al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti, secţia Pictură monumental – decorativă, 1962. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici ● Lector la Facultatea de Desen a Universităţii din Timişoara, 1962 – 1978 şi profesor universitar la Facultatea de Arte a Universităţii de Vest Timişoara ● Expoziţii personale: Timişoara, 1966, 1984, 1993; Reşiţa, 1969; Germania, 1992, 1993, 1995 ● Saloane oficiale: Timişoara, 1962, 1963, 1965, 1966, 1967, 1968, 1969, 1970, 1972, 1974, 1975, 1977, 1978, 1979, 1980, 1981, 1982, 1983, 1984, 1985, 1986, 1987, 1988, 1989, 1990, 1991, 1994; Bucureşti, 1970, 1974, 1975, 1977, 1987. Expoziţii de grup şi colective în ţară: Timişoara, 1966, 1967, 1968, 1969, 1970, 1971, 1974, 1975, 1977, 1978, 1990, 1991, 1992, 1993, 1994; Reşiţa, 1968; Constanţa, 1970; Bucureşti, 1970, 1976, 1978, 1983, 1984, 1987, 1989; Arad, 1977; Cluj Napoca, 1979; Iaşi, 1979; Galaţi, 1979. Peste hotare: Novi Sad (Iugoslavia), 1969; Belgrad (Iugoslavia), 1970; Düsseldorf (Germania), 1973; Bonn (Germania), 1974; Modena (Italia), 1974; Sofia (Bulgaria), 1974; Germania, 1981, 1985, 1986; Austria, 1993; Olanda, 1994 ● Premiul U.A.P. pentru Pictură, 1977. Câştigă concursurile de artă monumentală pentru decorarea Hotelului „Hercules” din Băile Herculane (1968) şi a faţadei întreprinderii „Electromotor” Timişoara ● Documentări: Germania, Polonia ● Lucrări de artă monumental – decorativă: Galaţi, 1959; Sibiu, 1960; Bucureşti, 1961, 1962; Timişoara, 1964, 1965, 1967, 1976, 1982; Săvârşin, 1968; Băile Herculane, 1970; Sânnicolau Mare, 1971; Caransebeş, 1972, 1982; Mănăstirea Izvorul Miron, jud. Timiş, 1983; Târgovişte, 1985; Denta, jud. Timiş, 1987; Făget, jud. Timiş, 1989; Biserica din Ghiroda Nouă, Timişoara, 1991; Fârdea, jud. Timiş, 1990, 1991; Timişoara, 1994 ● Realizează pictură tradiţional – bizantină la nouă biserici din vestul ţării ● Lucrări în colecţii de stat şi particulare din România, Italia, Germania, Iugoslavia, Anglia ● Bibliografie: Octavian Barbosa, Dicţionarul artiştilor români contemporani, Editura Meridiane, Bucureşti, 1976; Mircea Deac, Afirmări, Editura Facla, Timişoara, 1976; Alexandru Cebuc, Vasile Florea, Negoiţă Lăptoiu, Enciclopedia artiştilor români contemporani, vol. II, Editura Arc 2000, Bucureşti, 1998; Ioan Iovan, Grădinile interioare, Editura Hesia, Timişoara, 2000. Articole: Ion Marin Almăjan, Ion Arieşanu, Coriolan Babeţi, Petre Comarnescu, Mircea Deac, Ion Frunzetti, Mircea Grozdea, Ioan Iovan, Ion Jurca Rovina, Radu Melnic, Deliu Petroiu, Ileana Pintilie, Andrei Truţ, Damian Ureche ş.a.
Prezenţa, mai degrabă discretă, prin care se defineşte Ion Sulea Gorj se asociază cu un spirit ce-şi difuzează în jur tensiunea precum polii unui câmp electric de joasă frecvenţă. Caracteristicile suprarealiste ale pânzelor realizate de pictor, paralel cu lucrările de artă monumentală – mozaic, frescă – fundamentează o poziţie artistică coerentă şi o identitate marcantă. Parcurgerea picturii de şevalet dezvăluie o dimensionare alegorică pe câteva coloane tematice stabile: complexul isiac, metamorfoza, integrarea peisagistică, metafora confesivă, montajul eseistic, parabola biblică, axiomatica elementarităţii, evocarea apologetică.
Prin frecvenţa cu care sunt aduse în imagine, prin atenţia cu care sunt tratate motivele aflate sub autoritatea zeiţei Isis alcătuiesc un adevărat leitmotiv al acestei picturi. Ipostazele feminităţii suverane se grăbesc să intre în spaţiul imagistic cu o intensitate obsesivă. Femininul ca prezenţă şi ca apariţie, ca depărtare şi ca intimitate, ca peisaj şi ca ascensiune impune o întreagă direcţie a comunicării. Pare-se că în orice direcţie şi-ar îndrepta privirea, pictorul desluşeşte mereu un chip feminin: zarea, cerul, marea, norii, dealurile, dimineaţa, noaptea, interiorul, strada (Nimfă, Amfitrioană, Mirajul, Insula zeilor, Bună dimineaţa, Omagiu, Insula, 1962 – 2000).
Tema construcţiei este cercetată în ipostaze caracteristice, în funcţie de felul în care ele au fost identificate în orizont mitologic, fie în verticalitatea muntelui ce se ridică la cer, a Turnului Babel care se dărâmă, a geometricului care se destramă (Căderea clopotelor, 1978), fie în singurătatea unei căsuţe deasupra căreia în văzduh plutesc palate şi reşedinţe princiare cu somptuoase săli şi vaste curţi interioare, dar şi asupra acestora timpul lucrând până la a le transforma în ruine (Compasiune, 1979), fie a aceleiaşi căsuţe devenită vârf de munte, continuând mineralul pe care se sprijină, dar şi oferind un adăpost deasupra norilor (Reper, 1980). Interiorul se vădeşte a fi, de fiecare dată, o stare produsă de relaţia dintre lucrurile conţinute, între concreteţea mobilierului şi fantomatica figurilor (Pianul alb, 1982), între precipitări fluturate deasupra şi căderi de personaje, între golurile unui paralelipiped şi spaţiul zidit al unei ferestre (Arcul de triumf, 1983), între intimitatea unei scene de gen şi hieratica gesturilor (Familie, 1983), între mulţimea de lucruri aruncate pe podea şi capul de gips care priveşte pe fereastră (Scurtă autobiografie, 1985).
Pictorul este atent la metamorfoza, la transformarea biologicului în vegetal, a chipului în frunză (Portret genotip, 1978, Transfigurare, 1999), la plutiri (Idilă, 1979), dar este mai mult captat de contrastele posibile între aproape şi departe, între real şi iluzie, între ramura dintr-un vas şi stâncile ridicate ca două palme ocrotitoare (Eroică, 1975), între merele de pe masă şi panorama labirintică de pe zare (Merele şi oraşul, 1982), între ambiguitatea stâncii de pe ţărm şi profilarea figurativă a insulei din depărtare (Pintenul lui Venus, 1987), între merele de pe farfurie şi cerul senin (Dimineaţa blondă, 1984), între figura estompată din prim plan şi pregnanţa norilor de pe linia de orizont (Terasa, 1985). Raportul de planuri aproape – departe uneori se suprapune până a le preda cu totul imaginativului, de la aglomerarea de lucruri imediate (Invazie, 1985), până la fiorul apocaliptic (Atlantida, 1986) şi până la evocarea potopului (Corabia, 1988).
Evident, elementaritatea fundamentală care îşi face simţită în permanenţă prezenţa este aerul, prin miraje şi plutiri, prin nori şi depărtări albastre, prin apariţii şi iluzii (Cavalerul, 1982, Capriciul, 1983, Randez vous, 1985, Străbunii, 1988). Dar un număr important de lucrări arată că pictorul meditează adesea la artă şi la condiţia artistului. Recuzita unor atari referinţe este complexă prin acumulare de semnificaţii, de la sculptură şi statuie, de la ideea de tablou şi portret ca dedublare, până la actor, la mască şi la rolul jucat (Linişte minţită, 1978, Când umbrele cresc, 1980, Estrada cu bilă roşie, 1982).
Anunt Diamant Euroinstal - Sever Bocu
Euroinstal Timisoara - instalatii sanitare, centrale termicehttps://euro-instal.ro