Istoria Timisoarei universitare nu se socoteste in veacuri. Ea incepe de-abia in veacul nostru. Dorinta de institutie si cultura, respectul pentru ideea de scoala si de slujitor al scolii a generatiilor petrecute in aceasta parte a tarii se poate insa socoti in veacuri.
Pe teritoriul actualului judet Timis, cea dintii scoala, atestata documentar, functioneaza inca din anul 1030, la Morisena, Cenadul de astazi. Unul din monumentele limbii romane: Palia de la Orastie (1581-1582) este fapta slujitorilor unei scoli bine organizate si tinute la mare cinste, la inceputul secolului pe care, acum, ne grabim sa-l incheiem, intretinuta, in buna parte, de comunitatile locale. Pentru scolile in limba romana aceasta a fost regula. Invatamint superior nu exista.
Invatamantul superior din partea de Vest a tarii este, in intregimea lui, un dar al Marii Uniri. In 1920, la doi ani neincheiati de la Marea Unire se infiinteaza Scoala Politehnica din Timisoara, devenita in 1948 Institutul Politehnic “Traian Vuia”, purtand astazi denumirea de Universitatea Tehnica din Timisoara. Dar inceputul istoriei Timisoarei universitare, al transformarii frumosului si vechiului nostru municipiu intr-una din marile cetati academice ale tarii a fost mai mult decat o rasplata tarzie pentru dragostea de cultura a locuitorilor din aceasta parte a tarii.
In ansamblul marilor unitati geografice care alcatuiesc Romania, Banatul, si in cadrul lui, judetul Timis, sunt poarta de Vest a tarii. Judetul a carui inima este Timisoara se afla situat in lungul unui important drum economic, politic si spiritual care uneste Europa Apuseana si Centrala cu Marea Neagra si civilizatiile nascute pe malurile ei. Racordarea Romaniei la timpul Europei depinde hotarator de aceasta parte a tarii. Iar invatamantul universitar este, in afara oricarei indoieli, vector esential al sincronizarii timpului tarii cu cel al continentului din care face parte. Inceputul istoriei Timisoarei universitare este una din expresiile si obiectivarile acestei constiinte.
In toamna lui 1944 este promulgat Decretul–lege nr. 660, care oficializa hotararea Consiliului de Ministri nr. 957/1944 privind infiintarea Universitatii de Vest - a patra universitate a tarii dupa cele din Bucuresti, Cluj si Iasi. Potrivit Decretului Regal, Universitatea de Vest trebuia sa aiba drept componente urmatoarele facultatii: Drept, Litere si Filosofie, Stiinte, Medicina umana, Medicina veterinara, Farmacie, Teologie. Aceasta structura interna era menita sa asigure noii universitatii asemanarea cu marile universitati ale lumii, de la acea vreme.
Se poate spune ca Decretul Regal nr. 660/1944 este actul de nastere al Universitatii de Vest. Destinul acestui decret poarta insa pecetea contorsionatei istorii a tarii din perioada postbelica. O parte din componentele a ceea ce urma sa fie Universitatea de Vest isi incepe, din 1945, o viata autonoma: Facultatea de Medicina umana (care in 1948 devine Institut de Medicina si in 1990 Universitatea de Medicina si Farmacie din Timisoara): Facultatea de Agronomie (transformata si ea, in 1948, in Institutul Agronomic din Timisoara, si care, din 1990 este cunoscut sub denumirea de Universitatea de Stiinte Agricole a Banatului).
Din nou, deci, Universitatii timisorene ii este dat sa astepte. Specializarile universitare mai lucrative si mai ferite de perceptia ideologica specifica guvernantilor timpului s-au dovedit mai flexibile decat cele destinate sa formeze profesori si cercetatori in domeniile fundamentale ale oricarei culturi si civilizatii.
Si totusi, in 1948, cand fostii copii a ceea ce urma sa fie Universitatea de Vest erau inaltati la rang de institut si-si croiau destin propriu, incepe sa functioneze si Institutul Pedagogic cu profil de matematica si fizica (embrionul a ceea ce trebuia sa fie Facultatea de Stiinte). Drumul a inceput cu 10 cadre didactice si 82 de studenti. In jurul acestuia, treptat, ca rod al “incapatanarii” banatenilor care isi doreau cu ardoare o universitate, ca rod al devotamentului primilor slujitori ai acestei scoli superioare se construieste Universitatea noastra. Specializarilor initiale li se adauga altele, durata anilor de studiu creste astfel ca, la inceputul deceniului 17, universitatea timisoreana exista, era un fapt de care nu se putea sa nu se tina seama. Decretul din 27 septembrie 1962 prin care se hotara transformarea Institutului Pedagogic in Universitate, transforma o existenta de fapt intr-una de drept. O existenta care dispunea deja de o cladire conceputa si realizata cu destinatia de a fi Universitate. O constructie a carui proiect apartine unuia din cei mai importanti arhitecti ai perioadei postbelice, arhitectul timisorean Hans Fackelmann.
La inceputul anului universitar 1962-1963 existau deja trei facultati: Matematica, Fizica, Filologie. In anul 1965-1966, in structura Universitatii se integreaza si Institutul Pedagogic de 3 ani, creat in 1959, astfel ca numarul de specializari oferite tineretului studios devine mult mai mare: pe langa specializarile oferite de cele trei facultati apar acum si: chimie, biologie, geografie, istorie, arte plastice, conservator, educatie fizica, acestea din urma destinate acoperirii necesarului de profesori pentru invatamantul gimnazial. Dupa 1967 este creata, ca facultate distincta, Facultatea de Stiinte Economice. La inceputul anilor 1970, Universitatea Timisoreana era alcatuita din 13 facultati in care se instruiau 5609 se studenti sub indrumarea a 338 cadre didactice.
In a doua jumatate a deceniului 8 si cu precadere in deceniul 9, aceasta imensa munca de edificare a Universitatii parea sa fie zadarnica. Ratiuni ingust economice, birocratice si ideologice sacrifica sistemul educatiei universitare timisorene. An dupa an, se desfiinteaza specializari, apoi, facultati intregi si cele care raman sunt reduse la o cifra de scolarizare aproape simbolica. Anul 1989 gaseste universitatea redusa la trei facultati: Studii economice, Stiinte ale naturii si Filologie. Dar, anul 1989 este si inceputul renasterii Universitatii si al reorganizarii ei conform standardelor universitare ale contemporanitatii.
Incepand cu anul 1990-1991 sunt reinfiintate toate specializarile desfiintate. Sunt infiintate noi specializari, unele prevazute inca in Decretul-Lege nr.660/1944, altele solicitate de nivelul si structura invatamantului superior specific acestui sfarsit de secol si mileniu.
Intre specializarile noi, un loc aparte revine specializarilor pe care le ofera facultatea noastra: Sociologia, Psihologia, Asistenta sociala, Stiintele educatiei, Psihopedagogia speciala, Antropologia.
RESURSELE IDENTITARE ALE UNEI NOI TRADITII
In contextul optiunilor valorice ulterioare lui decembrie 1989, initiativa de continuare a traditiilor Institutului Social Banat–Crisana s-a materializat prin reinfiintarea programelor de studii pentru stiintele social umaniste in cadrul Universitatii de Vest Timisoara.
In anul 1990-199,1 cadrele didactice din fosta Catedra de Stiinte sociale a Universitatii, care au primit o reconfirmare din partea noilor autoritati ale comunitatii academice timisene, au fost arondate intr-o catedra cu profil social – umanist, la Facultatea de Litere si Filosofie.
In anul universitar 1991-1992, aceasta catedra reprezentata de Romeo Poenaru, va fi exclusa prin decizia conducerii de atunci a Facultatii de Litere si Filosofie.
Conducerea de atunci a Facultatii de Stiinte economice a acceptat sa coopereze cu corpul profesoral al Catedrei, formata de trei colective (psihologie-pedagogie, asistenta sociala, sociologie), incluzand-o in structura sa si desemnand un reprezentant (Ioan Pascuta) in Consiliul profesoral.
Diversificarea progresiva a gamei de specializari economice au impus alegerea unui prodecan (Stefan Buzarnescu, 11 noiembrie 1993) cu sarcina de a pregati conditiile normative si logistice pentru definirea identitatii structurale a viitoarei facultati de Sociologie si Psihologie.
Deci anul universitar 1991-1992 marcheaza momentul de constituire a ofertei educative a Facultatii de Sociologie si Psihologie care a inceput sa functioneze ca incubatie manageriala in structura Facultatii de Stiinte Economice si Drept.
Iesirea din aceasta indiviziune institutionala a fost marcata de noua structura a Universitatii de Vest din Timisoara, in care Facultatea de Sociologie si Psihologie a aparut in anexa nr.44/B la Ordinul Ministrului nr. 6540/1994.
In conformitate cu acest document reluarea traditiilor sociologice timisorene s-a realizat, deci, in conditiile asezarii intregului invatamant superior romanesc pe o noua platforma valorica, proces aflat, inca, in plina desfasurare.
Pentru anul universitar 1995/1996, facultatea si-a consolidat pozitia in structura globala a ofertei educative a Universitatii prin programe de studii la Sociologie, Psihologie si Asistenta sociala (anexa nr. 47 la Ordinul Ministrului nr. 4622/1995) si prin infiintarea cursului postuniversitar, de rang academic, pe profilul Inalte Studii Europene, cunoscuta sub numele de Scoala de Inalte Studii Europene (SISEC). Noua dimensiune, postuniversitara, a Facultatii de Sociologie s Psihologie a inceput sa-si desfasoare activitatea in conformitate cu anexa 32-47 la Ordinul Ministrului nr. 4637/1995 avand ca misiune principala formarea eurocratilor. Aceasta noua componenta a facultatii noastre a dat inca o dovada a recunoasterii apartenentei Universitatii timisorene la clubul celor patru mari universitati clasice ale Romaniei, impreuna cu care imparte misiunea comuna altor universitati occidentale, care si-au finalizat oferta educativa pe formarea eurocratilor .
Cererea crescanda pentru programele de studii oferite de facultatea noastra (ex. 14 candidati/loc la Psihologie, 1998-1999), a polarizat interesul si pentru studii in regim de fara frecventa. In acest sens, sub incidenta legii nr. 117/1994 si a Ordinului Ministrului Invatamantului nr. 10859/03.10.1995, in structura facultatii noastre a fost introdusa si “forma de invatamant fara frecventa pentru specializarea Sociologie, la toti anii de studii pentru care exista cel putin 10 optiuni de scolarizare”, forma interzisa de CNEAA.
Registrul ofertei educative s-a diversificat prin promovarea din anul univ. 1996/1997 a trei programe de studii aprofundate:
1. Sociologia institutiilor politice si administrative 2. Educatie europeana integrata 3. Management educational scolar - program care are ca obiectiv formarea setului de competente aferent managementului educativ imperios necesar directorilor si inspectorilor scolari. Acest program a fost conceput ca oferta educativa in scopul formarii criteriilor de selectie necesare alegerilor in functii de directori si inspectori scolari pentru invatamantul preuniversitar.
Concurenta, deja semnificativa, inca de la prima serie, ne indreptateste sa afirmam ca potentialul facultatii noastre are o buna receptare in profil local si zonal, fiind asteptata sa rezolve, si prin aportul absolventilor pe care-i produce, atat probleme stringente de competenta educativa, cat si competentele de cercetare stiintifica si dezvoltare structurala si inovare manageriala in compatibilitate cu prefacerile socio-structurale aflate in curs in spatiul nostru social.
In conformitate cu legea nr. 84/1995 (Legea invatamintului), in structura facultatii noastre a intrat si Departamentul Pentru Perfectionarea Personalului Didactic, polarizand, in raport cu prerogativele statutare ce-i revin, contributia calificata a cadrelor didactice de profil din cadrul facultatii noastre.
Incepand cu anul universitar 1997/1998, oferta educativa a fost completata cu sectia de Pedagogie, iar din 1999/2000 cu specializarea Psihopedagogie Speciala.
Cu programele de studii universitare, postuniversitare si de perfectionare (educatie continua), Facultatea de Sociologie si Psihologie se recomanda, in prezent, ca o structura coerenta si viabila pentru activitatea educativa, stiintifica si manageriala la standardele de exigenta existente in mediul academic. In acest sens, amintim si trecerea tuturor programelor de studii, incepand cu anul univ. 1996-1997, pe sistemul de credite transferabile.
Dupa parcurgerea tuturor etapelor prevazute de cadrul normativ in vigoare, facultatea a fost acreditata in Consiliul National de Evaluare si Acreditare Academica din 15.04.1998, iar prin adresa nr. 12183 din 20.XI.1998, a fost instiintata si Universitatea de Vest de legitimarea noii Facultati de Sociologie si Psihologie. Monitorul Oficial din 7 iulie 1999 este primul document care atesta acreditarea definitiva a facultatii noastre.
Conducere
Decan: Prof. Univ. Dr. Anca MUNTEANU
Prodecan: Conf. Univ. Dr. Mircea ALEXIU
Prodecan: Conf. Univ. Dr. Ioan PASCUTA
Cancelar: Conf. Univ. Dr.Mona VINTILA
Catedre / Departamente
Sociologie - Antropologie
Psihologie
Asistenta Sociala
Pedagogie
Psiho-pedagogie speciala
Specializari
Formare initiala
Invatamant de lunga durata:
Sociologie
Psihologie
Asistenta Sociala
Pedagogie
Psiho-pedagogie speciala
Antropologie
Invatamant de scurta durata:
Colegiu de Asistenta Sociala
Studii postuniversitare
Studii aprofundate
Sociologia institutiilor politice si administrative
Psihologie clinica si psihopedagogie
Studii de specializare
Psihologie organizationala si a conducerii
Management educational si scolar
Formarea de experti in bunastarea copilului in familie si societate
Psihologie comunitara
Practica asistentei sociale orientata spiritual
Formarea educativa in asistenta sociala
Servicii de reintegrare sociala si supravegherea infractorilor
Contact
Facebook
Twitter
