Timisoara

Concert simfonic

Detalii

Categorie
Spectacole
Modificat
acum 9 luni si 1 saptamana
Vizualizari
877

Voteaza & Distribuie

Descriere

Vineri, 2 februarie, ora 19

CONCERT SIMFONIC
Dirijor: GHEORGHE COSTIN
Solistă: IOANA CRISTINA GOICEA(Germania) – vioară

W.A. MOZART Uvertura la Opera Don Giovanni, KV 527
J. BRAHMS Concertul pentru vioară și orchestră în Re major, Op. 77
W.A. MOZART Simfonia nr. 1 în Mi bemol major, KV 16
S. PROKOFIEV Simfonia nr. 1 în Re major, Op. 25 – Clasica


Afişul concertului simfonic al Filarmonicii de vineri, 2 februarie, conţine Uvertura la Opera Don Giovanni KV 527 de Wolfgang Amadeus Mozart, Concertul pentru vioară şi orchestră în re major op.77 de Johannes Brahms, prima simfonie compusă de Mozart — aceea în mi bemol major KV 16, şi Simfonia nr.1 în re major op.25 de Serghei Prokofiev.
Scrisă într-o singură seară, uvertura poate fi recunoscută ca fiind aparţinătoare operei pentru că are câteva elemente muzicale comune cu aceasta. Chiar începutul, cu acordurile sale ameninţătoare care anunţă tragicul sfârşit al cuceritorului de inimi, îl vom regăsi în operă spre sfârşitul actului II, când statuia — fantomă a Comandorului, ucis de Don Giovanni, apare să răzbune crima asupra sa şi crimele figurate săvârşite asupra inimilor înşelate. Premiera operei a avut loc la Praga, la 19 octombrie, 1787, unde, cu un an înainte Mozart şi libretistul său, Lorenzo da Ponte, au avut un imens succes cu opera Nunta lui Figaro.
În toamna anului 1879, Brahms a dorit să cunoască direct atmosfera muzicală românească, astfel că a făcut un turneu de concerte, în special cu concertul său pentru vioară pe care îl scrisese cu un an înainte. Primul oraş în care a concertat a fost Timişoara, la 15 septembrie, marcând astfel unul dintre cele mai importante evenimente muzicale şi culturale ale istoriei oraşului. În recitalul lor, Brahms şi Joachim au cântat împreună şi separat, printre lucrări, în afară de Concertul pentru vioară în re major de Brahms, publicul a putut asculta Sonata în do minor pentru vioară şi pian de Beethoven, Ciaccona din partita pentru vioară solo de Bach şi piese pentru pian de Scarlatti, Gluck şi Schubert.
Concertul pentru vioară şi orchestră în re major, op. 77, este unul dintre cele mai cunoscute şi iubite concerte pentru vioară. Este început în vara anului 1878 şi se înscrie în aproape acelaşi tipar ca şi concertul pentru pian şi orchestră, adică o simfonie cu un instrument solistic. Brahms reia estetica concertului lui Beethoven, în sensul exploatării resurselor expresive, profund dramatice ale viorii, demonstrând că acest instrument nu este numai pentru virtuozitate, fantezii şi efecte lirice. Să spunem că la 11 martie, 1848, tânărul Brahms asculta pentru prima oară concertul de Beethoven, fiind fascinat de frumuseţea lui şi de interpretarea măiastră a lui Joachim. De atunci se leagă extraordinara prietenie dintre Brahms şi Joachim .
Brahms a dedicat acest concert lui Joachim, care pe tot parcursul elaborării l-a sfătuit în legătură cu partea solistică. Deasemenea, Joachim a compus cadenţa părţii întâi, cea mai des cântată pe scenele de concert. Protagonista concertului va fi violonista Ioana Cristina Goicea.
În timpul unui mare turneu de concerte în Europa, pe când se aflau la Londra, tatăl lui Wolfgang, Leopod, a făcut o infecţie în gât ceea ce a făcut ca un timp să locuiască într-un cartier din vestul Londrei — Chelsea. Acolo, la numărul 180 din strada Ebury, se poate vedea şi azi o placă ce atestă că în vara anului 1764 familia Mozart a locuit în acea casă. Este şi locul unde s-a născut prima simfonie a lui Mozart. Micul compozitor avea 8 ani. Bineînţeles, se observă influenţa mai multor compozitori, inclusiv a tatălui său. Este foarte interesant că în partea a doua apare la corn un motiv format din patru note: do, re, fa, mi, pe care-l întâlnim și în finalul ultimei sale simfonii — nr.41 Jupiter dar și în Simfonia nr.33. Simfonia întâi a avut premiera la 21 februarie 1765.
Un minunat joc de spirit este Simfonia nr.1 în re major de Serghei Prokofiev. Se numără printre cele mai populare lucrări ale compozitorului rus, fiind cunoscută sub numele de Simfonia clasică. Până atunci a scris doar lucrări pentru pian şi s-a hotărât, contrar evoluţiei muzicii în acea vreme, să compună o lucrare simfonică în stil clasic. În amintirile lui, scriind despre această simfonie, se găsesc referiri la Joseph Haydn. Este o capodoperă care ne umple spiritual cu frumuseţea pură a muzicii. Ne incită la bucurie şi chiar la participare entuziastă. Ocolind perimetrul romantic, această lucrare de referinţă compusă în 1917, este o muzică modernă ce se sprijină pe temeiul vechilor tradiţii clasice. Prokofiev adună într-o albie neoclasică o bună parte dintre orientările antiromantice. În superba simplitate, totuşi complexă, simfonia ne arată un compozitor care inovează cu talent, nu transferă implicit cuceriri ale trecutului, încercând găsirea unor condiţii artistice pentru noi orizonturi. În lucrare nu există acţiuni dramatice sau forţe contrare conflictuale, de aceea finalul de tip romantic ar fi fără obiect. Nu găsim nici măcar un singur acord minor.
Dirijorul concertului va fi maestrul Gheorghe Costin.
Mircea Tătaru