Timisoara
7°C
  • cer fragmentat
    cer fragmentat

    Timisoara

    Temperatura 7°C
    Presiune 1.009 hpa
    Umiditate 100 %
    Viteza vant 2.57 m/s
    Directie vant Vest (270°)
    Actualizat 03:57
Timisoara, orasul meu de suflet
  2. Turism
  3. Localitati din Timis
  4. Giarmata

Anunt Diamant Euroinstal - Bulevardul Cetatii

Euroinstal Timisoara - Bulevardul Cetatii
https://euro-instal.ro

Giarmata

Giarmata
Modifica Informatie

Detalii

Adresa
Giarmata
Categorie
Localitati din judetul Timis
Modificat
acum 2 ani si 7 luni
Vizualizari
4090

Voteaza & Distribuie

Prezentare

Giarmata este o localitate în județul Timiș, România.

Istoric

In perioada de formare a poporului român, pe teritoriul comunei populația băștinașă daco-romană a continuat să trăiasca sub forma unei obști sătesti, iar la începutul feudalismului a existat chiar un voievodat destul de puternic, consemnat in puținele izvoare narative din vremea respectivă. Astfel cu prilejul marii invazii din 1241 este amintit voievodatul de Giarmata.

Localitatea este amintită documentar în registrele papale de zeciuială, din anii 1332−1335, sub numele de Zamor, Gormat sau Garmad.

La 1407 este menționată moșia Giarmata, care este donată voievodului Nicolae, fiul lui Toma si administrată de voievodul Ioan. Dupa 1500 Giarmata devine centrul unui voievodat din cele două consemnate de documente în comitatul Timiș. In anul 1552, Giarmata ajunge sub stăpânire otomană, făcând parte din pașalâcul de la Timișoara până în anul 1716, când este înlăturată stăpânirea otomană și Giarmata a fost anexată Imperiului Habsburgic.

Un document din anul 1717 arata ca din punct de vedere adminstrativ pe teritoriul comunei existau doua localitati: Veliki Iermat cu 36 de case; Mali Iermat cu 28 de case (ambele fiind locuite de populatia romana si sarba). Incepand cu anul 1722 administratia austriaca a trecut la o colonizare sistematica cu colonisti germani consemnata intr-un raport de colonizare a ofiterului din transporturi, Johann Albrecht Craussen. In perioada 1769-1772, in comuna Giarmata locuiau 327 familii, in totalitate colonisti germani, populatia romana si sarba fiind transferata in anul 1765 la Checea si la Peterda (astazi Radajeva-Yugoslavia). Incepand cu 1778, in registrele bisericesti sunt din nou pomeniti locuitorii romani la Giarmata.

La sfarsitul secolului al XVIII-lea, ca urmare a masurilor economice, dar si a sistemului de colonizare, apar diferentieri sociale. Pana la al II-lea razboi mondial intreaga populatie a comunei era formata din etnici germani. Incepand cu anul 1945 are loc o stabilire treptata a romanilor in Giarmata. Concomitent are loc plecarea etnicilor germani in Germania, ajungandu-se in situatia in care la 1 ianuarie 1995, la o populatie de 4536 (2245 barbati si 2291 femei) locuitori componenta etnica sa fie urmatoarea: romani 94,3 %; maghiari 2 %; germani 1,6 %; alte nationalitati 2,1 %. Teritoriul comunei cuprinde localitatea de resedinta, Giarmata si satul apartinator Cerneteaz.

Initial, 'satul batrân' a fost amplasat pe partea stânga a pârâului Beregsau, însa, datorita inundatiilor care afectau tocmai aceasta parte, asezarea s-a mutat cu timpul pe partea dreapta, mai ferita, unde se gaseste si azi. În 1924-1925 se numea Cernesti. La împartirea administrativ-teritoriala din 1956, era centru de comuna, dupa care a intrat în componenta comunei Giarmata.

Pe teritoriul localitatii au fost descoperite vestigii romane, pe aici trec urmele santului roman. Prima atestare documentara dateaza din 1470. În evul mediu, dupa cum reiese din documente, era denumita Cserneczhaza. Într-un defter otoman din 1554, este consemnat cu 18 case.[1] Dupa cucerirea Banatului de austrieci, localitatea apare în documente ca fiind locuita, astfel ca, recensamântul de la 1717 atesta existenta a 52 de case.[2] Pe Harta lui Mercy de la 1723-1725, apare cu numele Cernitkais si este inclusa în districtul Timisoara. Mai apoi, pe harta de la 1761, apare cu numele Csernitacz, Csernihaza, drept resedinta a unei regiuni silvice. Succesiv, istoricii maghiari au vorbit despre satul Cerneteaz ca despre un sat majoritar de valahi (români), cu propria biserica ortodoxa. Conform datelor recensamântului din 1930 numara 5.184 locuitori, dintre care 4.647 germani (89,64%), 406 români (7,83%), 120 maghiari (2,31%), 3 evrei s.a. Sub aspect confesional populatia era alcatuita din 4.763 romano-catolici (91,87%), 384 ortodocsi (7,40%), 10 reformati (calvini), 10 evanghelici (lutherani), 9 greco-catolici, 3 mozaici si 5 nedeclarati.

Populatia: Spre deosebire de Giarmata, în trecut populata masiv de germani, Cerneteazul a ramas un sat românesc în care celelalte minoritati nu au atins o pondere prea mare sub stapânirea austro-ungara. Astfel, odata cu primele recensaminte moderne, precum cel de la 1880, sunt înregistrati 1.321 de locuitori, dintre care 1.1191 de români. La începutul secolului XX se înregistreaza un maxim de locuitori, de 1.454 suflete, dupa care populatia scade. Ajunsa sub 1.000 de locuitori dupa 1990, în ultimii ani numprul de locuitori a reînceput sa creasca, pe masura ce conditiile economice s-au îmbunatatit. La recensamântul din 2002, au fost înregistrati 1.002 locuitori, în crestere cu 7,2% fata de precedentul recensamânt. Se remarca o crestere substantiala a numarului de romi, pe fondul unei usoare scaderi a numarului de români.

Anunt Diamant Euroinstal

Euroinstal - Aeroterme si convectoare, Aparate de aer conditionat, Boilere, Calorifere, Cazane, Centrale termice, Panouri radiante, Panouri solare, Pompe de apă, hidrofoare, Pompe de caldura, Radiatoare, Sobe si seminee, Termostate, Tevi si robineti, Ventilatoare
https://euro-instal.ro