Angina pectorală: cum recunoști durerea de inimă și când devine o urgență

Ai simțit vreodată o apăsare în piept atunci când urci mai multe etaje, mergi repede, ieși afară pe frig sau faci un efort mai intens, iar senzația dispare după ce te oprești câteva minute?

Un astfel de simptom poate avea multe explicații, însă una dintre ele este angina pectorală, o manifestare frecventă a bolii coronariene. Uneori simptomele apar aproape de fiecare dată în aceleași condiții: la mers mai rapid, la urcatul scărilor sau la frig și dispar la repaus. În alte situații, durerea poate apărea la eforturi din ce în ce mai mici, poate deveni mai puternică, mai lungă sau poate apărea chiar și în repaus. Acesta este deja un semnal de alarmă și poate însemna că ne aflăm în fața unui sindrom coronarian acut.

Pe scurt

Angina pectorală apare atunci când mușchiul inimii nu primește suficient sânge și oxigen pentru necesarul său din acel moment. De cele mai multe ori, pacienții descriu o apăsare, o greutate, o strângere sau o arsură în piept. Angina stabilă apare de obicei la efort, stres sau frig și se calmează în câteva minute după oprirea efortului. Un EKG normal între episoade nu exclude boala coronariană. Tratamentul nu urmărește doar dispariția durerii, ci mai ales reducerea riscului de infarct și a altor complicații cardiovasculare.

Ce este, de fapt, angina pectorală?

Inima este un mușchi care lucrează în permanență. Pentru a funcționa are nevoie de oxigen, transportat prin sânge de arterele coronare. Atunci când pe pereții acestor artere se formează plăci de aterom și vasul începe să se îngusteze, circulația poate fi suficientă cât timp stăm în repaus. Problema apare când inima este solicitată mai mult.

În timpul efortului, pulsul crește, tensiunea arterială poate crește, iar mușchiul inimii consumă mai mult oxigen. O arteră coronară îngustată nu mai poate crește suficient fluxul de sânge pentru a acoperi acest necesar. Se produce ceea ce numim ischemie miocardică. Pacientul o poate simți sub forma unei apăsări sau a unui disconfort în piept. Există și situații în care simptomele apar fără ca arterele coronare mari să fie sever îngustate. Uneori este vorba despre un spasm temporar al unei artere coronare, alteori despre afectarea vaselor foarte mici ale inimii. Vorbim atunci despre angină vasospastică, respectiv angină microvasculară.

Cum se simte durerea de angină?

Descrierea „clasică” este aceea a unui disconfort în centrul pieptului, în spatele sternului. Unii pacienți o descriu ca o greutate pe piept, o apăsare, o strângere, o senzație de menghină sau chiar de arsură. Uneori simptomul principal poate fi pur și simplu senzația că „nu mai ai aer”. Spre deosebire de o durere foarte bine localizată, pacientul cu angină arată adesea spre o zonă mai largă a pieptului, nu spre un punct precis.

Durerea se poate extinde și în alte regiuni:

- umărul stâng;

- brațul stâng sau ambele brațe;

- gât;

- mandibulă;

- spate;

- partea superioară a abdomenului.

Angina stabilă apare frecvent la mers rapid, urcatul scărilor, alergare, efort după o masă copioasă, stres emoțional sau expunere la temperaturi scăzute. În general, ține câteva minute și se ameliorează după oprirea efortului sau după administrarea tratamentului prescris de cardiolog. Este important de înțeles că diferența dintre angină instabilă și infarct miocardic nu poate fi făcută acasă doar după felul în care se simte durerea. Pentru acest lucru sunt necesare evaluarea medicală, electrocardiograma și dozarea troponinei.

Angină stabilă sau angină instabilă?

Durerea cardiacă nu arată la fel la toată lumea. Nu toți pacienții cu ischemie miocardică au tabloul “clasic” iar in special la femei, vârstnici și la persoanele cu diabet zaharat, simptomele pot fi mai puțin evidente sau pot fi interpretate inițial ca oboseală, indigestie sau lipsă de condiție fizică.

Pot apărea:

- o oboseală neobișnuită la efort;

- lipsă de aer;

- greață;

- disconfort în partea superioară a abdomenului;

- transpirații reci;

- amețeală;

- senzație de slăbiciune;

- durere de spate, mandibulă sau brațe;

- scăderea aparent inexplicabilă a toleranței la efort.

În diabet, afectarea nervilor poate modifica inclusiv felul în care este percepută durerea. Uneori ischemia miocardică poate fi „silențioasă”, fără o durere toracică evidentă.

Cine are un risc mai mare de boală coronariană?

În cele mai multe cazuri, angina este legată de ateroscleroza arterelor coronare. Riscul este mai mare la persoanele care au unul sau mai mulți dintre următorii factori:

- fumat;

- hipertensiune arterială;

- colesterol LDL crescut;

- diabet zaharat;

- obezitate, mai ales abdominală;

- sedentarism;

- boală renală cronică;

- vârstă înaintată;

- rude apropiate cu infarct sau boală coronariană apărută la vârste tinere;

- antecedente personale de infarct, angioplastie sau bypass coronarian.

Desigur, simpla prezență a acestor factori nu înseamnă automat că o durere în piept este provocată de inimă. Dar, atunci când simptomul apare la o persoană cu risc cardiovascular crescut, probabilitatea unei cauze coronariene devine mai importantă. Și aici este probabil una dintre cele mai importante idei: nu încerca să stabilești singur dacă durerea vine de la inimă, stomac, coloană sau mușchii toracelui atunci când simptomul este nou, intens sau neobișnuit. În cazul unui infarct, timpul contează. Cu cât circulația prin artera afectată este restabilită mai repede, cu atât poate fi salvată o cantitate mai mare de mușchi cardiac.

Cum se pune diagnosticul?

De multe ori, investigația începe chiar din discuția cu pacientul. Medicul va dori să știe unde apare durerea, cât durează, ce o declanșează, dacă dispare la repaus, dacă se extinde în alte zone și dacă este însoțită de lipsă de aer, transpirații, greață sau alte simptome. Apoi sunt luați în calcul factorii de risc, tratamentele urmate, bolile asociate și antecedentele familiale. În funcție de situație, pot fi necesare mai multe investigații.

Electrocardiograma - EKG/ECG. Poate arăta modificări sugestive pentru ischemie, semnele unui infarct vechi sau tulburări ale ritmului cardiac. Este însă important de reținut că o electrocardiogramă normală, făcută într-un moment în care pacientul nu are durere, nu exclude boala coronariană.

Analizele de sânge

În cazul unei dureri toracice acute, una dintre cele mai importante analize este troponina, un marker care poate crește atunci când celulele miocardului sunt lezate. În evaluarea cardiovasculară sunt utile și colesterolul, glicemia, funcția renală, hemoleucograma și alte analize, în funcție de fiecare pacient.

Ecocardiografia

Ecografia inimii permite evaluarea funcției de pompă, a modului în care se contractă pereții inimii, a valvelor și a eventualelor consecințe lăsate de un infarct anterior.

Angio-CT coronarian

Este o investigație neinvazivă care permite vizualizarea arterelor coronare și poate identifica plăcile de aterom sau îngustările acestora. Este foarte utilă la pacienții selectați corect, dar nu este investigația potrivită pentru orice tip de durere toracică.

Testele pentru ischemie

Testul de efort, ecocardiografia de stres sau investigațiile de perfuzie pot arăta dacă, în timpul solicitării inimii, apare ischemie. Alegerea testului nu este identică pentru toți pacienții și depinde de simptome, vârstă, capacitatea de efort și riscul cardiovascular.

Coronarografia

Coronarografia este o investigație invazivă prin care arterele inimii sunt vizualizate direct cu ajutorul substanței de contrast. Poate fi recomandată atunci când simptomele sunt importante, riscul cardiovascular este mare sau investigațiile efectuate anterior sugerează o boală coronariană semnificativă. În anumite cazuri, în timpul aceleiași proceduri poate fi efectuată și angioplastia coronariană cu stentare la nivelul arterelor coronare responsabile de ischemie.

Cum se tratează angina pectorală?

Tratamentul are două obiective care trebuie urmărite în paralel. Primul este ca pacientul să aibă cât mai puține simptome și să-și poată desfășura activitățile obișnuite. Al doilea, și poate cel mai important pe termen lung, este reducerea riscului de infarct, insuficiență cardiacă și deces cardiovascular.

1. Tratamentul simptomelor

În funcție de puls, tensiune arterială, bolile asociate și mecanismul anginei, cardiologul poate recomanda beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu, nitrați sau alte medicamente antianginoase. Nu există însă un tratament identic pentru toți pacienții. Medicamentele cardiologice nu ar trebui începute, oprite sau combinate fără recomandarea medicului. Unele asocieri pot scădea prea mult tensiunea arterială sau pulsul.

2. Scăderea riscului cardiovascular

Medicatia hipolipemianta rol central la pacienții cu boală aterosclerotică, deoarece reduce colesterolul LDL și contribuie la stabilizarea plăcilor de aterom. În funcție de caz, pot fi indicate și medicamente antiagregante, precum aspirina, precum și tratamentul hipertensiunii, diabetului și al celorlalți factori de risc. Aspirina nu trebuie însă luată automat de orice persoană care are durere în piept. Poate fi contraindicată în anumite situații și poate crește riscul de sângerare.

3. Angioplastia sau bypassul coronarian

Uneori tratamentul medicamentos nu este suficient. Dacă simptomele persistă sau investigațiile arată îngustări coronariene importante, poate fi necesară revascularizarea. Angioplastia presupune dilatarea arterei coronare și, de cele mai multe ori, implantarea unui stent care menține vasul deschis.

Bypassul aorto-coronarian este o intervenție chirurgicală prin care sunt create noi căi pentru ca sângele să ocolească zonele sever îngustate. Decizia dintre tratament medicamentos, angioplastie și bypass depinde de anatomia arterelor coronare, severitatea bolii, simptome, funcția inimii, prezența diabetului și starea generală a pacientului.

Ce poți face pentru a-ți reduce riscul?

Renunțarea la fumat rămâne una dintre cele mai importante măsuri pe care le poate lua un pacient cu risc cardiovascular. La fel de importante sunt controlul tensiunii arteriale, al colesterolului și al diabetului, menținerea unei greutăți sănătoase și respectarea tratamentului recomandat.

Activitatea fizică este benefică pentru majoritatea pacienților, inclusiv pentru multe persoane cu boală coronariană stabilă. Intensitatea trebuie însă adaptată fiecărui caz. Dacă la efort apare durere sau apăsare în piept, nu este o idee bună să continui antrenamentul „până trece”. Efortul trebuie oprit, iar simptomul investigat înainte de reluarea activității fizice intense.

Durerea toracică repetată nu ar trebui pusă automat pe seama oboselii, stresului sau vârstei. Atunci când boala coronariană este descoperită la timp, tratamentul factorilor de risc și terapia cardiologică potrivită pot reduce semnificativ riscul apariției complicațiilor.

La Clinica Olariu Med Timișoara, evaluarea cardiologică poate include consultație de specialitate, electrocardiogramă, ecocardiografie Doppler și, atunci când există indicație, test de efort cardiovascular. Consultațiile și investigațiile eligibile pot fi efectuate și prin CNAS, pe baza biletului de trimitere.

Întrebări frecvente

Angina pectorală și infarctul sunt același lucru?

Nu.

În angina pectorală, mușchiul inimii primește temporar mai puțin oxigen decât are nevoie, fără să existe obligatoriu moartea celulelor cardiace. În infarct, ischemia este suficient de importantă sau de prelungită încât produce lezarea miocardului. Problema este că o angină nouă sau instabilă poate preceda sau poate însoți un infarct. De aceea, o modificare clară a simptomelor trebuie evaluată rapid.

Pot avea angină dacă EKG-ul este normal?

Da.

Electrocardiograma poate fi complet normală între două episoade de angină. Acest lucru nu exclude o problemă coronariană. Diagnosticul se bazează pe ansamblul format din simptome, factorii de risc și investigațiile suplimentare pe care cardiologul le consideră necesare.

Cum îmi dau seama dacă este angină sau reflux gastroesofagian?

Refluxul apare frecvent după masă, poate produce arsură retrosternală și poate fi accentuat în poziția culcat. Durerea de origine musculară poate fi influențată de anumite mișcări sau poate deveni mai intensă atunci când apăsăm pe zona dureroasă.

Problema este că aceste caracteristici nu pot exclude în siguranță o cauză cardiacă. Dacă disconfortul este nou, intens, apare la efort sau se asociază cu lipsă de aer, transpirații ori stare generală alterată, trebuie evaluat medical.

Pot avea angină chiar dacă arterele coronare nu sunt foarte îngustate?

Da.

Ischemia poate apărea și prin spasmul arterelor coronare sau prin disfuncția vaselor mici ale inimii, chiar dacă arterele coronare mari nu prezintă stenozări importante. În acest context putem vorbi despre ANOCA sau INOCA, situații care necesită o evaluare cardiologică adaptată mecanismului bolii.

Angina se poate vindeca?

Simptomele pot fi controlate foarte bine la mulți pacienți prin tratament, modificarea stilului de viață și, atunci când este nevoie, revascularizare. Dacă la baza anginei se află ateroscleroza, trebuie însă înțeles că aceasta este o boală cronică. Faptul că durerea a dispărut nu înseamnă că tratamentul pentru colesterol, tensiune sau ceilalți factori de risc nu mai este necesar.

Pot face sport dacă am angină stabilă?

În multe cazuri, da.

Activitatea fizică este chiar recomandată pacienților cu boală coronariană stabilă, însă tipul și intensitatea efortului trebuie stabilite după evaluarea cardiologică. Nu este recomandat ca pacientul să continue efortul peste nivelul la care începe să apară durerea toracică.

Dr. Olariu Ioan

Medic primar cardiolog

Competenta in Cardiologie Interventionala si Ecocardiografie

Clinica Olariu Med

Piața Petru Rares. nr. 1, Timisoara.

Informațiile prezentate în acest articol au scop educativ și nu înlocuiesc consultația medicală. Diagnosticul și tratamentul se stabilesc individual, după evaluarea completă a fiecărui pacient.

Surse

- European Society of Cardiology. 2024 ESC Guidelines for the management of chronic coronary syndromes.

- European Society of Cardiology. 2023 ESC Guidelines for the management of acute coronary syndromes.

- National Library of Medicine. Angina pectoris - MedlinePlus.

- NHS. Angina.

- Clinica Olariu Med. Cardiologie Timișoara - servicii și investigații.