Despre obezitate si combaterea ei

Medicii avertizează mereu că, atâta timp cât oamenii vor consuma foarte multe mâncăruri în combinații - grase, sărate sau dulci - şi vor avea o viaţă sedentară, acest flagel nu va putea fi combătut. Problemele de greutate reprezintă un factor favorizant în evoluţia multor boli cronice, printre care diabetul de tip 2, arteroscleroza, diverse forme de cancer şi predispun la hipertensiune arterială şi accidente vasculare. De altfel, 90% dintre cei care suferă de diabet de tip 2 sunt supraponderali sau obezi. Standardul in­ternaţional pentru determinarea obezităţii este in­dicele de masă corporală (raportul dintre greutate şi înălţimea la pătrat : IMC = G/T2). O persoană este considerată supraponderală dacă indicele de­păşeşte valoarea 25 şi obeză dacă valoarea este mai mare de 30. Mai bine de 50% dintre români stau rău cu greutatea, din păcate.

Factorii implicati in combaterea obezităţii sunt multipli: sociali, economici, profesionali, familiali şi individuali. Obezitatea reprezintă, de asemenea, o problemă cu care şi copii se confruntă din ce în ce mai des. În ultima vreme, pe lângă eforturile educaţionale ale părinţilor de a­-i învăţa pe aceştia cum să mănânce sănătos şi să facă mişcare în mod regulat, copiii au început să fie afectați de obezitate la fel ca şi adulţii. Aceste tratamente includ medicamen­te ce controlează greutatea dar şi ședințe de psihoterapie.

Ce poate determina apariția obezității?

1. Reducerea caloriilor din alimentaţie, creşterea numărului de mese din timpul zilei, renunțarea la mesele după ora 18 și mărirea efortului fizic sunt principalele modalităţi de tra­tare şi prevenire a obezităţii. Pentru a scăpa de surplusul de kilograme, este obligatorie: reducerea a­portului caloric sub necesarul zilnic stabilit în funcţie de vârstă şi mișcarea fizică regulată. La persoanele cu tendinţe spre obezitate, se impune un regim alimentar moderat şi constant, menţinut atât în perioada de slăbire, cât şi ulterior. Se începe cu reducerea în trepte a necesarului de calorii, din care se scad câte 200-300 calorii/zi, până se ajunge la un plafon constant de 1.200-1.500 calorii/zi. Un regim sănătos al persoanelor supraponderale constă în renunţarea la unele alimente cu mare aport energetic şi adoptarea unui regim hipocaloric, hipoglucidic, hipolipidic, hiposodat. Noua dietă alimentară trebuie desfăşurată pe o perioadă prelungită, ajutând organismul să elimine treptat, grăsimile şi toxinele, să reducă apetitul de a mânca mult şi să asigure o stare de sănătate normală, fără a recidiva spre obezitate ulterior.
2. Tratamentul medicamentos al obezităţii se ad­ministrează numai la recomandarea medicului, existând medicamente aprobate pentru tratarea obezităţii ce acţionează la nivel central - prin inhibarea apetitului -, sau la nivel intestinal, prin inhibarea absorbţiei grăsimilor. Tratamentul implică mai multe e­tape care trebuie parcurse, cu stabilirea unor o­biective care se ating treptat până la atingerea gre­utăţii dorite.
3. În Marea Britanie, specialiştii au propus drept soluţie introducerea unei taxe pe alimentele de tip junk food şi pe băuturile dulci carbogazoase. În vederea descurajării consumului de băuturi carbogazoase şi de alimente de tip fast food care sunt responsabile de creşterea numărului de cazuri ale obezităţii, mai ales în rândul copiilor, o organizaţie din Anglia denumită Action on Sugar a propus guvernului introducerea unei taxe pe zahăr. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a eliberat un raport potrivit căruia persoanele care consumă alimente nesănătoase şi procesate în exces, alături de băuturile carbogazoase, sunt cele mai afectate de o astfel de modificare a preţurilor. Organizaţia este de părere că încurajarea unui consum redus de băuturi şi alimente nesănătoase ar putea avea efecte puternice de diminuare a epidemiei globale de obezitate şi a diabetului şi ar putea, totodată, promova o nutriţie sănătoasă.
4. Un studiu recent realizat de Universitatea din Stanford care susține importanța respectării ritmului de odihnă, arată că persoanele care dorm mai puțin de cinci ore sunt predispuse spre obezitate. În acest timp mai scurt de odihnă se produc niveluri mai mari de grelină și mai puțină leptină, comparativ cu cei care dorm, de exemplu, șapte - opt ore. Consecința cea mai importanta a acestor alterări neuroendocrine este creșterea poftei de mâncare. Mai rău este că în aceste situații simțim nevoia să mâncăm alimente hipercalorice bogate în carbohidrați care consumă energia pe care o producem în timpul somnului, se produce o supra-alimentare care duce la creștere în greutate. Nu numai că avem pofta de alimente nesănătoase, dar scade și cheful de a face exerciții fizice, iar rezultatul este combinație explozivă care favorizează acumularea de grăsimi.
5. Dietele drastice pe care le parcurgem în anumite perioade au mult mai multe efecte negative asupra organismului, faţă de beneficiile eliminării câtorva kilograme ȋn plus, pentru o perioadă scurtă de timp. Imediat ce dieta încetează, organismul fiind privat de anumite substanţe nutritive, în timp, efectul imediat este de acumulare de kilograme, metabolismul fiind extrem de încetinit. Automedicaţia, ȋn mod special, utilizarea pastilelor pentru slăbit este total neindicat, dacă pastilele de slăbit sau dietele de slăbit ar da rezultate, noi toți am fi perfecți, așa cum ne-am dori. Dar, se întâmplă oare asta? Nici poveste… Mare atenție și la utilizarea preparatelor hormonale, mai ales a anticoncepţionalelor, ȋn cazul femeilor, toate acestea pot aduce dereglări și plus de kilograme.

Dacă putem găsi cauze fiziologice pentru care unele persoane suferă de obezitate - în principal dereglările hormonale -, aportul unui exces alimentar nu poate fi explicat. De ce doar unele persoane ajung să mă­nânce în exces şi de ce sistemul hormonal prezin­tă dereglări? Există ceva la nivel de adaptare emoțională, ceva ce pornește din starea psihică a omului, acestea fac diferența. Consecinţele obezităţii sunt nu doar de ordin individual, ci şi psihosocial şi social, dat fiind fap­tul că obezitatea e determinată atât de supraali­mentaţie, cât şi de accelerarea ritmurilor sociale, care perturbă procesul de alimentaţie. Consumul exagerat de hrană ar putea fi expresia unei ten­dinţe inconştiente faţă de stresul psihic, de ame­ninţare.

Ce putem face ca să învingem obezitatea?

Pentru a înțelege necesitatea consilierilor psihologice în cazul scăderii în greu­tate, mai ales în cazul persoanelor obeze, putem apela la datele statistice care ilustrează faptul că 95% dintre cei care pierd din greutate mai mult de 20 de kilograme se îngraşa cu cel puţin acelaşi număr de kilograme în următorii 3 ani, ceea ce de­monstrează că dependenţa de mâncare (consumul în exces) nu este neapărat de ordin fiziologic. Această atitudine ține mai degrabă de natură psihologică, dat fiind faptul că în timp se revine la obiceiurile alimentare iniţiale. În acest context este evident că nu este sufi­cient doar un control alimentar, acesta fiind eficient în timp atunci când este în asociere cu consiliere psihologică sau psihoterapie. Putem astfel înțelege procesul de intervenție prin rezultate asupra consumului ali­mentar excesiv cât şi a cauzelor care provoacă a­cest exces. Schimbarea dietei, multă mișcare, somnul bun și consiliere psihologică, aceasta este rețeta de vindecare!