Deși stresul te poate ajuta să te concentrezi mai mult și să ai rezultate mai bune, dacă îl resimți pentru o perioadă mai lungă, poate fi vorba despre stres cronic. Acesta are un impact negativ asupra sănătății fizice și mintale, dar și asupra stării de spirit și a modului în care percepi oamenii și evenimentele din viața ta. Simțind constant stres, vei avea senzația că problemele cu care te confrunți sunt mai grave decât sunt, de fapt, în realitate. Pe lângă acest risc, există și posibilitatea dezvoltării altor probleme de sănătate fizică și psihică.
Stresul poate fi definit ca o schimbare ce provoacă efort fizic, mental și emoțional. El este răspunsul corpului la presiune și poate provoca diferite reacții. Când te simți stresat, există o parte din creierul tău (hipotalamusul) care declanșează eliberarea hormonilor de stres, ce provoacă răspunsuri de tip luptă, fugă sau îngheț. Acest mecanism crește frecvența inimii și a respirației, pregătindu-te să iei măsurile necesare pentru a te proteja. Dacă se întâmplă însă ca organismul să declanșeze frecvent acest răspuns, poate avea un impact negativ asupra diferitelor sisteme pe care organismul se bazează pentru a funcționa normal.
Sunt mai multe probleme ce pot apărea din cauza stresului, printre care:
Când ești stresat, probabil simți imediat încordare în corp. Umerii se ridică, spatele devine rigid, iar gâtul pare tensionat. Tensiunea constantă din mușchi, mai ales din zona umerilor și a spatelui, poate duce în timp la dureri cronice, migrene sau disconfort la mișcare. În astfel de situații, medicul îți poate recomanda Magnerot 500mg, cu o formulă care se asimilează ușor. Datorită conținutului său de magneziu și acid orotic, acest medicament susține relaxarea musculară și funcționarea normală a sistemului nervos, reducând tensiunea fizică și psihică.
Pe lângă afectarea sistemului musculo-scheletic, stresul poate avea efecte negative și asupra aparatului respirator. Căile respiratorii dintre nas și plămâni se pot îngusta, sub acțiunea stresului. În timp ce unii oameni pot resimți disconfort din acest motiv, alții, care au deja o boală respiratorie (astm, BPOC) pot constata că simptomele li se agravează.
De asemenea, este cunoscută relația dintre stres și sănătatea cardiovasculară. Crizele constante și frecvente de stres pot duce la hipertensiune arterială și boli de inimă, crescând inclusiv riscul unui accident vascular cerebral. Explicația este că atunci când te simți stresat, ritmul cardiac crește, iar contracțiile inimii devin mai puternice. Pentru a permite pomparea a mai mult sânge în corp, vasele de sânge se dilată, astfel că tensiunea arterială crește.
Sistemul endocrin este format din glande care produc și eliberează hormoni. Acești hormoni controlează mai multe funcții din organism, inclusiv: respirația, metabolismul și reproducerea. În timpul stresului, glanda pituitară stimulează producția de cortizol (hormonul stresului) în glandele suprarenale făcându-te să te simți mai energic și mai alert, pentru a face față situației la care ai fost expus. Nivelul ridicat de cortizol poate însă să afecteze funcții de bază, contribuind la apariția sau agravarea unor simptome și probleme: depresie, probleme digestive, diabet, migrene, somn de slabă calitate.
Mai există un efect neplăcut al stresului și asupra aparatului reproducător. La bărbați, în special, nivelurile crescute de stres pot reduce producția de testosteron. Acest lucru afectează apetitul sexual și poate duce la disfuncție erectilă sau impotență. Tot stresul poate scădea și fertilitatea.
Atât la adulți, cât și la copii, stresul poate afecta sistemul imunitar, responsabil de combaterea infecțiilor. O supraproducție a hormonilor de stres ține corpul mereu în alertă, ceea ce poate face sistemul imunitar incapabil să răspundă la infecții sau la virusuri.
Atunci când organismul este expus constant la factori de stres, este afectat și echilibrul chimic din creier, favorizând apariția tulburărilor precum: anxietatea, depresia sau insomnia. În timp, stresul netratat poate duce la scăderea capacității de concentrare, la iritabilitate și retragere socială. De asemenea, poate agrava afecțiuni mintale preexistente sau declanșa episoade acute.
Ce este stresul și de ce poate fi periculos
Stresul poate fi definit ca o schimbare ce provoacă efort fizic, mental și emoțional. El este răspunsul corpului la presiune și poate provoca diferite reacții. Când te simți stresat, există o parte din creierul tău (hipotalamusul) care declanșează eliberarea hormonilor de stres, ce provoacă răspunsuri de tip luptă, fugă sau îngheț. Acest mecanism crește frecvența inimii și a respirației, pregătindu-te să iei măsurile necesare pentru a te proteja. Dacă se întâmplă însă ca organismul să declanșeze frecvent acest răspuns, poate avea un impact negativ asupra diferitelor sisteme pe care organismul se bazează pentru a funcționa normal.
Stresul cronic poate activa sau agrava multe probleme de sănătate
Sunt mai multe probleme ce pot apărea din cauza stresului, printre care:
Afectarea sistemului musculo-scheletal
Când ești stresat, probabil simți imediat încordare în corp. Umerii se ridică, spatele devine rigid, iar gâtul pare tensionat. Tensiunea constantă din mușchi, mai ales din zona umerilor și a spatelui, poate duce în timp la dureri cronice, migrene sau disconfort la mișcare. În astfel de situații, medicul îți poate recomanda Magnerot 500mg, cu o formulă care se asimilează ușor. Datorită conținutului său de magneziu și acid orotic, acest medicament susține relaxarea musculară și funcționarea normală a sistemului nervos, reducând tensiunea fizică și psihică.
Efecte negative asupra aparatului respirator
Pe lângă afectarea sistemului musculo-scheletic, stresul poate avea efecte negative și asupra aparatului respirator. Căile respiratorii dintre nas și plămâni se pot îngusta, sub acțiunea stresului. În timp ce unii oameni pot resimți disconfort din acest motiv, alții, care au deja o boală respiratorie (astm, BPOC) pot constata că simptomele li se agravează.
Stresul afectează inima
De asemenea, este cunoscută relația dintre stres și sănătatea cardiovasculară. Crizele constante și frecvente de stres pot duce la hipertensiune arterială și boli de inimă, crescând inclusiv riscul unui accident vascular cerebral. Explicația este că atunci când te simți stresat, ritmul cardiac crește, iar contracțiile inimii devin mai puternice. Pentru a permite pomparea a mai mult sânge în corp, vasele de sânge se dilată, astfel că tensiunea arterială crește.
Sistemul endocrin, o altă victimă a stresului
Sistemul endocrin este format din glande care produc și eliberează hormoni. Acești hormoni controlează mai multe funcții din organism, inclusiv: respirația, metabolismul și reproducerea. În timpul stresului, glanda pituitară stimulează producția de cortizol (hormonul stresului) în glandele suprarenale făcându-te să te simți mai energic și mai alert, pentru a face față situației la care ai fost expus. Nivelul ridicat de cortizol poate însă să afecteze funcții de bază, contribuind la apariția sau agravarea unor simptome și probleme: depresie, probleme digestive, diabet, migrene, somn de slabă calitate.
Impactul negativ asupra reproducerii
Mai există un efect neplăcut al stresului și asupra aparatului reproducător. La bărbați, în special, nivelurile crescute de stres pot reduce producția de testosteron. Acest lucru afectează apetitul sexual și poate duce la disfuncție erectilă sau impotență. Tot stresul poate scădea și fertilitatea.
Stresul și consecințele nefaste asupra sistemului imunitar
Atât la adulți, cât și la copii, stresul poate afecta sistemul imunitar, responsabil de combaterea infecțiilor. O supraproducție a hormonilor de stres ține corpul mereu în alertă, ceea ce poate face sistemul imunitar incapabil să răspundă la infecții sau la virusuri.
Stresul și bolile mintale
Atunci când organismul este expus constant la factori de stres, este afectat și echilibrul chimic din creier, favorizând apariția tulburărilor precum: anxietatea, depresia sau insomnia. În timp, stresul netratat poate duce la scăderea capacității de concentrare, la iritabilitate și retragere socială. De asemenea, poate agrava afecțiuni mintale preexistente sau declanșa episoade acute.
