Cartierul Eliabetin de azi a luat fiinţă în anul 1718, cu denumirea de „MAIERELE ROMÂNE”, iar în anul 1744 este recunoscut oficial de cartier separat şi i se acordă administraţie proprie. Denumirea îi vine de la faptul că majoritatea locuitorilor erau români şi se ocupau de grădinărit, iar alţii lucrau în construcţii, Cartierul având vaste terenuri virane şi spaţii libere s-a dezvoltat foarte rapid. Cartierul Maierele Române era împărţit în două părţi distincte, partea de est formează Maierele Valahe cu construcţii mai mici, dar reţeaua stradală mai ordonată în planul urbanistic. Partea a doua urbanistică situată în nord-vest a cartierului purta denumirea Maierele Germane.
Denumirea de ELISABETIN a fost atribuită cartierului la 25 mai 1896, cu ocazia sărbătorilor de Rusalii, adunarea generală aprobând acest nume în cinstea reginei Elisabeta.
Cartierul Elisabetin era format din MAIERELE ROMÂNE (VALAHE) în partea de est, iar în partea de nord-vest de MAIERELE GERMANE. Alte denumiri MAIERELE VECHI – MĂIERIŞTEA ROMÂNEASCĂ.
Octavian LEŞCU
Denumirea de ELISABETIN a fost atribuită cartierului la 25 mai 1896, cu ocazia sărbătorilor de Rusalii, adunarea generală aprobând acest nume în cinstea reginei Elisabeta.
În cartierul Elisabetin tramvaiul începe să circule pe strada Doja de la Piaţa Maria până la capătul străzii Coroana de Oţel (azi Independenţei), o dată cu punerea în funcţiune a tramvaielor electrice la 27 iulie 1899. Cartierul Elisabetin avea vaste terenuri libere astfel construcţia de case familiale a luat o mare amploare, acest lucru având ca rezultat creşterea foarte rapidă a populaţiei în acest cartier. Totodată s-au construit institute, şcoli, spitale, biserici, poduri şi străzi noi.
Unele denumiri vechi şi populareCartierul Elisabetin era format din MAIERELE ROMÂNE (VALAHE) în partea de est, iar în partea de nord-vest de MAIERELE GERMANE. Alte denumiri MAIERELE VECHI – MĂIERIŞTEA ROMÂNEASCĂ.
Octavian LEŞCU
