Ce este acasă - un loc, o speranță sau o amintire? În căutarea răspunsurilor la aceste întrebări, un colectiv de artiști/e din România și Germania se aventurează prin colectarea de povești despre plecare și întoarcere explorând felul în care oamenii își cr eează acasă. La sfârșitul lunii iunie s-au întâlnit într un Pop Up schimb de povești în centrul Timișoarei cu sute de oameni care au împărtășit poveștile lor despre acasă fie că sunt triste, vesele, misterioase, amare sau pline de dor. Începând cu data d e 28 august puteți descoperi aceste povești într o expoziție performativă la Casa Artelor.
Acasă ne unge pe suflet. Acasă doare. Acasă este un secret. Undeva pe cele o mie de drumuri pe care le-am parcurs, ne-am pierdut sentimentul de acasă. Încercăm constant să umplem acest gol: cu ritualuri, muzică, mâncare. Fixând de departe, umpluți de dor, un punct pe hartă până simțim lacrimi în ochi. Construind case pompoase în țara de unde am plecat, case în care nu vom trăi niciodată. Un milion de case ca un milion de pături, cu care acoperim dorul pe care îl simțim și îl ascundem chiar de noi înșine.
O mie de paturi sub care se ascunde sâmburele sentimentului de acasă:
Unii spun că se ascunde în mirosul salcâmilor, vara în Timișoara sau în umbra prăfuită a camerei copilăriei din casa părintească. Unii spun că se ascunde în adâncul sufletului nostru sau în tonul de apel de la Skype. Unii spun că se ascunde în umorul concetățenilor sau în răspunsul la întrebarea unde vrem să fim îngropați.
Ca și în povestea prințesei cu bobul de mazăre, simțim că ceva se află sub toate aceste straturi. Ceva ce doare, dar în același timp ne oferă suport, ceva sensibil. Simțim sub un milion de pături: acasă. În expoziție ne vom uita sub fiecare pătură ca să ajungem la acest sâmbure.
Noi, o echipă româno-germană de autori/e, actrițe, fotografi și videografi documentariști, vom prezenta poveștile adunate într-o expoziție performativă, în care vom explora fenomenul acasă în galeria subterană a Casei Artelor. Ne uităm la cei plecați și la cei întorși și încercăm să le înțelegem durerea. Îi auzim căutând cuvinte și imagini pentru acasă. Învățam cum își construiesc dorul în case, cărămidă cu cărămidă își clădesc visele. Luăm parte la războiul dintre inimă și minte,
dintre capră și oaie, dintre a rămâne și a pleca. Cu poze, video-uri, materiale audio și instalații performative facem această ființă cu mai multe capete: “acasă” , vizibilă. După expoziția din Timișoara, HOMING se mută în Germania. Începând cu luna ianuarie 2020, expoziția poate fi văzută în noua ei casă, la Literaturhaus Stuttgart.
|
|
