Timisoara

Igrasia / Dampness

Detalii expozitie

Categorie
Expozitii
Modificat
acum 2 luni si 2 saptamani
Vizualizari
1255

Reprezentari

DataOraLocatie
Vineri 17 octombrie 2014 - Luni 17 noiembrie 2014

Voteaza & Distribuie

Prezentare expozitie

Igrasia / Dampness
-Galeria LogArt
-Colegiul Naţional “Constantin Diaconovici Loga” din Timişoara
Galeria LogArt inaugurează primul „Happening” din cadrul Colegiului Naţional “Constantin Diaconovici Loga” din Timişoara, Bd. C.D. Loga, Nr. 37, tel: 0256 491874,

Curator: Sorin Scurtulescu

Artiștii vizuali: Apa de Ploaie, Aerul de Dimineață, Aerul de Zi, Aerul de Noapte, Umezeala de Vară, Temperatura de Interior, Vântul de Amiază.

Lucrarea Happening-ului numită „Igrasia / Dampness” se va putea vizita între
17 octombrie – 17 noiembrie 2014, zilnic între orele 15-17
Spaţiul „LOGART ATELIER & GALERIE” fondat în 2013 este unul experimental şi multimedia.

Happening-ul propus de artistul vizual Sorin Scurtulescu în calitate de curator este inedit prin faptul că se ocupă de artiști precum:
  • Apa de Ploaie
  • Aerul de Dimineață
  • Aerul de Zi
  • Aerul de Noapte
  • Umezeala de Vară
  • Temperatura de Interior
  • Vântul de Amiază

„de”-ul regal al titlurilor nobiliare ne pune în față artiști de un calibru profesionist. Lucrarea prezentată realizată de acești artiști este una ambientală și se poate încadra în mișcarea artistică numită Happening*.
Vom inaugura cu această ocazie primul „Happening” la Galeria LogArt.

Locația este întreg etajul al 2-lea unde se află spațiul expozițional al Galeriei LogArt din cadrul Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara. Spațiu pe care s-a intervenit și pe care întâmplarea aparent nefericită a pus stăpânire. Noi vom considera întâmplarea aceasta ca fericită din punct de vedere vizual ignorând repulsia sau alergia produsă de igrasie și preluând doar desenul abstract creat prin acest fel de „artă a întâmplării” care a apărut dintr-o dată.

Pentru cei care vor să creadă că acest proiect este unul neserios sau că dorește să pună într-o lumină negativă locația afectată de această întâmplare îi vom dezarma dintru bun început spunându-le că au de fapt în față un demers serios și nu o glumă frivolă. Iar desenele datorate acestei întâmplări le putem asemăna cu cele mai bune lucrări de William Turner sau Max Ernst.iggins) Joseph Beuys aderă la mișcare și, împreună cu Kaprow, realizează la Düsseldorf și în alte centre europene o serie de happenings. Exopziția "Documenta" din Kassel (1972) dedică happening-ului un întreg compartiment.

În Marea Britanie, primele happenings au fost organizate la Liverpool de Adrian Henri, dar evenimentul cel mai important l-a constituit "Incarnation of Poetry", realizat la 11 iunie1965 în Albert Hall din Londra, cu o audiență de peste șapte mii de persoane. Remarcabile au fost happening-urile lui Jeff Nuttal, realizate în parte în colaborare cu Bob Cobbing.

În Belgia, primele happenings au avut loc în anii 1965-1968, la Antwerpen, Bruxelles și Ostende, organizate de artiști ca Hugo Heyman și Panamarenko. În Olanda, mișcarea anarhistă "Provo" a realizat happening-uri în anii 1966-1968 în jurul statuii "Het Lieverdje" din piața Spui, în centrul Amsterdamului. Adesea a fost necesară intervenția poliției pentru a potoli protestele publicului.

Ca și Action painting, și istoria happening-ului a înregistrat și cazuri limită, când "actul creator" se confundă cu autodistrugerea (sinuciderea lui Rudolf Schwartzkogler).

Fluxus, Performance Art, Body Art, Comportment Art, Contestation Art sunt câteva dintre mișcările derivate din happening și care urmăresc același program teoretic, transferul valorii estetice de la obiectul de artă la actul artistic, împingerea confuziei cu realitatea până la limita extremă. Ca orice modalitate artistică, dincolo de semnificațțile implicite ale opțiunii pentru acest tip de expresie, și happening-ul poate acoperi sensuri diverse, putând urmări - cum se întâmplă cu sugestiile artiștilor români Mihail Olos și Ana Lupaș - o întâlnire dintre modernitate în expresie și fondul unor tradiții, mitul dezvoltându-se în cotidian.