Două persoane care au pierdut același dinte pot ajunge în cabinet cu o problemă aparent identică și pot pleca după consultație cu planuri de tratament diferite. Motivul este simplu: în implantologie nu contează doar spațiul vizibil rămas liber, ci mai ales anatomia aflată sub gingie. Volumul osos, forma crestei, poziția sinusului maxilar sau apropierea unor structuri anatomice importante pot influența modul în care este planificată inserarea unui implant dentar. Tocmai aici devine relevantă examinarea tridimensională prin CBCT.
Ce vede medicul pe CBCT înainte de inserarea implantului?
O radiografie panoramică oferă informații importante, însă reprezintă structurile anatomice într-o imagine bidimensională. CBCT-ul - Cone Beam Computed Tomography - permite evaluarea tridimensională a zonei care urmează să fie tratată. Recomandările actuale ADA și AAOMR indică evaluarea 3D prin CBCT pentru planificarea prechirurgicală a implanturilor, inclusiv pentru aprecierea volumului osos și a raportului cu structurile anatomice relevante. Astfel, înaintea tratamentului cu implant dentar, medicul poate analiza mai precis înălțimea și lățimea osului disponibil, morfologia crestei alveolare și raporturile anatomice ale viitorului loc de inserare.
Mai multe informații despre tratamentul implantar și etapele acestuia sunt disponibile la: https://www.dental-med.ro/implant-dentar/.
De ce poate CBCT-ul să modifice planul inițial?
Să presupunem că, la examinarea clinică, există suficient spațiu pentru înlocuirea unui dinte. Imaginea tridimensională poate arăta însă că osul este prea îngust într-o anumită zonă sau că anatomia locală impune o altă poziționare decât cea anticipată inițial. În funcție de situația identificată, planificarea unui implant dentar poate include proceduri suplimentare, precum adiția osoasă sau sinus lift-ul. În alte cazuri, informațiile obținute pot influența alegerea dimensiunilor implantului ori poziția și angulația planificată. Literatura de specialitate susține utilizarea CBCT inclusiv pentru evaluarea topografiei crestei alveolare, a proximității structurilor anatomice și pentru realizarea ghidurilor chirurgicale.
Planificarea pornește și de la viitorul dinte, nu doar de la os
Un aspect mai puțin intuitiv pentru pacient este că obiectivul nu constă pur și simplu în găsirea unui loc în os în care poate fi inserat implantul. Poziția acestuia trebuie corelată și cu viitoarea reconstrucție protetică. Datele CBCT pot fi integrate cu informațiile obținute prin scanare intraorală pentru planificarea digitală a poziției viitorului implant dentar în raport cu cerințele chirurgicale și protetice. În anumite cazuri, această planificare poate fi transferată către intervenție prin intermediul unui ghid chirurgical.
CBCT-ul nu înseamnă același protocol pentru fiecare pacient
Examinarea imagistică trebuie justificată în funcție de situația clinică, iar parametrii investigației trebuie adaptați indicației. Inclusiv câmpul de examinare și protocolul utilizat influențează expunerea la radiații, motiv pentru care recomandările subliniază individualizarea investigației și limitarea câmpului la regiunea de interes atunci când este posibil. În planificarea tratamentului cu implant dentar, valoarea CBCT-ului nu constă, așadar, doar în obținerea unei imagini mai detaliate, ci în informația suplimentară pe care aceasta o poate oferi medicului înainte de intervenție.
Un plan bun se construiește înainte de intervenție
Inserarea propriu-zisă reprezintă numai una dintre etapele tratamentului. Înaintea ei trebuie stabilite particularitățile anatomice ale cazului, necesitatea eventualelor proceduri asociate și poziția planificată a viitoarei reconstrucții. De aceea, pentru un implant dentar, ceea ce pare inițial o intervenție simplă se poate dovedi un caz care necesită o strategie diferită după evaluarea tridimensională. CBCT-ul nu stabilește singur tratamentul, însă îi oferă medicului informații anatomice relevante pentru construirea unui plan adaptat situației reale a pacientului.
