În anul 1744, se înfiinţează Suburbia germană cu case mici familiale de vară, cu grădini mari. În cinstea lui IOSIF al II-lea care vizitează Timişoara în anul 1773, pentru a treia oară, cartierul a primit numele de IOSEFIN. Foarte mulţi locuitori ai Pălăncii Mici şi al Pălăncii Mari s-au mutat în Iosefin, mai târziu au venit să locuiască aici şi colonişti germani. Cartierul Iosefin a fost proiectat să se dezvolte pe cele două maluri ale Begheiului respectiv pe canalul navigabil. Canalul Bega a contribuit mult la transformarea cartierului Iosefin într-un port din care pleacă mărfurile Banatului spre Budapesta şi Viena, pe Tisa şi mai departe pe Dunăre.
Acest cartier îşi datorează dezvoltarea în primul rând construcţiei căilor ferate şi dezvoltării rapide a legăturilor feroviare cu mai multe localităţi în toate direcţiile. În anul 1857, s-a dat în folosinţă linia Seghedin-Timişoara, în anul 1876 linia Timişoara-Caransebeş, iar în anul 1878 linia Caransebeş-Orşova, urmată în continuare de multe alte localităţi. Între anii 1897-1899 s-a clădit o nouă gară monumentală, spaţioasă şi dotată cu cele mai moderne instalaţii. S-a numit Gara Mare, Gara din Iosefin, Gara Domniţa Elena şi apoi Gara de Nord. În zona dintre Bega şi Gară a luat un mare avânt construcţia de fabrici. Aşa s-a construit Distileria şi rafineria de spirt, Fabrica de tutun, Moara Panonia, Fabrica de chibrituri, Fabrica de pălării, Moara mecanică, Fabrica de mătase, Fabrica de unt, Fabrica de lanţuri şi Fabrica de maşini Friedrich.
Mai sus amintind de cele două mori, trebuie să spun celor mai tineri, că aceste mori măcinau grâul auriu al Banatului, din care se făcea făina nula-nula (00). Această făină era renumită şi cunoscută în toată lumea, până şi americani care aveau 30 de feluri de făină cumpărau făina 00 din Banat.
În cartierul Iosefin o mare problemă nerezolvată a fost şanţul sănătăţii. După astuparea şanţului problema fiind rezolvată, s-a demarat construcţia caselor familiale şi a caselor cu etaj. Au luat naştere străzile late, locurile de casă au avut suprafeţe foarte mari care s-au folosit cu grădini. Din anul 1898 au început să se construiască clădiri luxoase cu magazine la parter şi cu etaje de locuit.
Unele denumiri vechi şi populare
CARTIERUL IOSEFIN era format la început din suburbia germană.
Alte denumiri vechi şi populare:
MAIERELE NOI - COMUNA JOSEFIN sau NOILE FERME NEMŢEŞTI.
Octavian LEŞCU
Acest cartier îşi datorează dezvoltarea în primul rând construcţiei căilor ferate şi dezvoltării rapide a legăturilor feroviare cu mai multe localităţi în toate direcţiile. În anul 1857, s-a dat în folosinţă linia Seghedin-Timişoara, în anul 1876 linia Timişoara-Caransebeş, iar în anul 1878 linia Caransebeş-Orşova, urmată în continuare de multe alte localităţi. Între anii 1897-1899 s-a clădit o nouă gară monumentală, spaţioasă şi dotată cu cele mai moderne instalaţii. S-a numit Gara Mare, Gara din Iosefin, Gara Domniţa Elena şi apoi Gara de Nord. În zona dintre Bega şi Gară a luat un mare avânt construcţia de fabrici. Aşa s-a construit Distileria şi rafineria de spirt, Fabrica de tutun, Moara Panonia, Fabrica de chibrituri, Fabrica de pălării, Moara mecanică, Fabrica de mătase, Fabrica de unt, Fabrica de lanţuri şi Fabrica de maşini Friedrich.
Mai sus amintind de cele două mori, trebuie să spun celor mai tineri, că aceste mori măcinau grâul auriu al Banatului, din care se făcea făina nula-nula (00). Această făină era renumită şi cunoscută în toată lumea, până şi americani care aveau 30 de feluri de făină cumpărau făina 00 din Banat.
În cartierul Iosefin o mare problemă nerezolvată a fost şanţul sănătăţii. După astuparea şanţului problema fiind rezolvată, s-a demarat construcţia caselor familiale şi a caselor cu etaj. Au luat naştere străzile late, locurile de casă au avut suprafeţe foarte mari care s-au folosit cu grădini. Din anul 1898 au început să se construiască clădiri luxoase cu magazine la parter şi cu etaje de locuit.
Unele denumiri vechi şi populare
CARTIERUL IOSEFIN era format la început din suburbia germană.
Alte denumiri vechi şi populare:
MAIERELE NOI - COMUNA JOSEFIN sau NOILE FERME NEMŢEŞTI.
Octavian LEŞCU
