- Palatul Episcopiei Romano-Catolice - str. Pacha, nr. 4 - datare: in constructie începând din 1743 - in anul 1746 – 47 apar pe planurile orasului colturile de nordvest si de sudest.
Datare, denumiri şi funcţiuni istorice
- În construcţie începând din 1743.
- În anul 1746 – 47 apar pe planurile oraşului colţurile de nordvest şi de sudest ale edificiului actual.
- În 1748 - apare planul complet al clădirii.
- În 1752 - construcţia încă nu era terminată. Se numea Casa Camerală Nouă şi adăpostea “Serviciul de Contabilitate”.
- În 1758 - se numea Casa Provincială Nouă, colţul din nord-est fiind deja locuit de către episcopul catolic, în rest funcţiuni administrative.
- Din 1783 reşedinţă definitivă a episcopului catolic.
Stil arhitectural
- Este una dintre cele mai reprezentative construcţii baroce din Timişoara.
Aspecte de unicitate
- Formele care marchează acoperişurile din colţurile de nordvest şi de sudvest ale clădirii, constituie capodopere ale arhitecturii baroce.
- Remarcabil este portalul baroc, cu unele elemente rococo, care subliniază intrarea în clădire, pe Str. Pacha.
- Episcopia catolica de Timişoara este considerată succesoarea episcopiei de Cenad, înfiinţată încă din 1030.
- Primul episcop a fost Gerhard de Sagredo, care a fost ucis de către rebelii păgâni la Buda în 1046; a fost sanctificat, şi de atunci muntele ce se ridică abrupt deasupra Dunării la Budapest îi poartă numele: „Géllerthegy” (muntele lui Gerhard).
- Cea mai dificilă perioadă pentru această dioceză a fost ocupaţia turcească. După instaurarea administraţiei austriece în 1716 şi sosirea multor colonişti catolici, sediul a fost mutat la Timişoara.
- În perioada 1716 – 1918 au sosit la Timişoara călugări din mai multe ordine catolice – iezuiţi, franciscani, piarişti, mizericordieni, surorile de Notre Dame, salvatorieni; aceste ordine au avut o influenţă foarte mare asupra dezvoltării oraşului în secolele XVIII-XIX, unele (salvatorienii) sunt active şi azi.
- O a doua perioadă dificilă a început odată cu comunismul.
- Ordinele catolice au fost interzise, episcopul Pacha a fost întemniţat iar episcopia însăşi a fost desfiinţată – până în 1990 a funcţionat ca simplu decanat (protopopiat).
- A fost reactivată după 1990; unele dintre fostele proprietăţi ale episcopiei, răsfirate prin întregul oraş, au fost retrocedate în ultimii ani.
- Tipică pentru episcopia catolică de Timişoara este compoziţia etnică extrem de eterogenă a credincioşilor: maghiari, germani, români, croaţi, slovaci, bulgari, cehi, italieni etc.
