Cancerul de piele: înțelegere, prevenție și depistare
Cancerele de piele se numără printre cele mai frecvente afecțiuni oncologice la nivel mondial. Deși statisticile sunt îngrijorătoare, în jurul vârstei de 70 de ani, una din 3 persoane dezvoltă un cancer cutanat, vestea bună este că acestea pot fi prevenite și tratate cu succes dacă sunt descoperite la timp.
Cauze și tipologii
Cancerul de piele apare atunci când celulele pielii se multiplică necontrolat, fiind declanșat în principal de expunerea cumulată la radiații ultraviolete (UV) (soare sau solar). Ereditatea joacă, de asemenea, un rol crucial; istoricul familial crește semnificativ riscul personal.
Cele mai întâlnite forme sunt:
· Carcinomul bazocelular și carcinomul spinocelular: afectează frecvent zonele expuse intens la soare, precum fața.
· Melanomul: cea mai agresivă formă. Deși reprezintă un procent mic din totalul cazurilor, este responsabil pentru majoritatea deceselor prin cancer cutanat. Chiar dacă este agresiv poate fi vindecat dacă este depistat precoce.
Prevenția, prima linie de apărare
Reducerea expunerii la factorii de risc este esențială. Iată ce poți face zilnic:
· Evită soarele în intervalul critic 11:00-16:00.
· Folosește protecție solară: aplică SPF 30+ zilnic, indiferent dacă este noros.
· Poarta echipament de protecție: pălării cu boruri largi, ochelari de soare și haine adecvate.
· Renunță la solar: bronzul artificial este o sursă periculoasă de radiații.
· Protejează copiii: Pielea lor este mult mai sensibilă și vulnerabilă la arsuri.
Bronzul intens nu este un semn de sănătate, ci un semnal de alarmă al pielii expuse la agresiuni repetate. Riscul de a dezvolta un melanom se dublează, dacă ai avut mai mult de 5 episoade de arsură solară în decursul vieții, în special dacă acestea au survenit în copilărie și adolescență. Un alt semnal de alarmă sunt semnele de foto-îmbătrânire: piele aspră, rugoasă, uscată, cu pete maronii sau roz, cu vase dilatate, riduri/linii fine. Ele sunt prezente pe zone expuse cronic la soare: fata, gat, decolteu, umeri și dosul mâinilor. Persoanele care prezintă astfel de leziuni au șanse mai mari de a dezvolta carcinoame cutanate exact pe aceleași zone.
Depistarea precoce este cheia tratamentului eficient
Deoarece majoritatea cancerelor de piele sunt vizibile, auto-examinarea regulată este vitală. Nu uita să verifici și zonele „ascunse”: scalpul, urechile, spatele, zonele genitale, tălpile și spațiile interdigitale.
Semne de alarmă care nu trebuie ignorate sunt:
•Alunițe care își schimbă forma, culoarea sau dimensiunea
•Leziuni care apar brusc și nu se vindecă spontan în 2-3 săptămâni, indiferent dacă sunt pigmentate sau nu.
•Pete pigmentare asimetrice, cu margini neregulate
•Mâncărimea, durerea, inflamația sau sângerarea la nivelul unei alunițe sau leziuni pre-existente poate fi deja un semn tardiv.
Folosește regula ABCDE pentru a evalua alunițele:
· A - Asimetrie: leziunea nu este oglindită.
· B - Borduri (Margini): neregulate, șterse sau zimțate.
· C - Culoare: neuniformă, cu nuanțe variate.
· D - Diametru: mai mare de 6 mm.
· E - Evoluție: modificări în formă, culoare sau dimensiune în timp.
Consultul dermatologic și dermatoscopia
Vizita anuală la dermatolog este obligatorie, chiar și în lipsa unor semne vizibile. Dermatologii sunt antrenați sa recunoască și au instrumente specifice de diagnostic precoce al cancerelor pielii. Dermatoscopia este standardul de aur în diagnostic: este rapidă, neinvazivă, nedureroasă și extrem de eficientă pentru evaluarea leziunilor cutanate. Dermatoscopia a revoluționat diagnosticul precoce al cancerelor cutanate deoarece permite dermatologului să observe detalii care nu sunt sesizate cu ochiul liber. Dispozitivele cu care se efectuează dermatoscopia sunt foarte diverse: de la un dispozitiv mic, de buzunar până la platforme de videodermatoscopieextrem de complexe.
Pentru pacienții cu risc, videodermatoscopia modernă oferă avantaje majore:
1. Depistarea precoce a cancerelor cutanate: permite identificarea modificărilor suspecte într-un stadiu mai timpuriu în comparație cu dermatoscopia simpla.
2 Monitorizare digitală: stocarea imaginilor pentru a detecta schimbări subtile la controalele ulterioare.
3. Analiză detaliată: vizualizare la rezoluție înaltă a structurii leziunii.
4. Cartografiere corporală (body mapping): monitorizarea completă a întregii suprafețe cutanate.
5 Reducerea exciziilor inutile: permite o diagnosticare mult mai precisă.
Concluzie
Pielea este cel mai mare organ al corpului nostru și merită toată grija. Monitorizarea constantă și expertiza unui medic dermatolog sunt investiții care pot salva vieți.
Autor:
Dr. Mihăița Viorica Mihalceanu - medic primar dermato-venerologie
