Autoarea tratează în acest exemplu de autentic teatru documentar unul dintre cele mai întunecate episoade ale istoriei relaţiilor româno-germane, anume „vânzarea“ de către statul comunist a unui număr însemnat de germani şi evrei.
Conform unor estimări, Republica Federală Germania a plătit regimului comunist de la Bucureşti peste 950 de milioane mărci germane, în schimbul aprobării date unei părţi semnificative din minoritatea germană pentru a părăsi definitiv ţara. Studii de dată recentă documentează această afacere inumană a statului comunist, care ar fi durat de la mijlocul anilor 50 până în 1989.







