Nevoia de a crea, de a expune, de a socializa în cadrul propriilor evenimente artistice și nu în ultimul rând, motivația financiară pot fi sau, mai corect spus, sunt condiții obligatorii și definitorii pentru a te mișca fără efort într-un mediu artistic multidimensional, unde coexistă o mare varietate de false gânduri si preocupări.
Temporary Art nu își propune și nu cere un răspuns emoțional, nu ne arată o sensibilitate intensă a artistului sau o evocare utopică și paradoxal-naturală a unei nevoi compulsiv obsesive de a mâzgăli pânze.
Show-ull nu este unul distins, elevat, creativ, emergent, emoțional, excepțional, spiritual sau remarcabil, ci mai degrabă prezintă reconcilierea cronologică dintre artist și pânză, toate puse sub eternul spectru antagonic al temporalului atemporal.
Dee asemenea, expoziția nu prezintă soluții, iar în concluzie, nu e nici vorbă de vreo cheie empirică. Pur și simplu, ''este cum este''.









