Intrigat de faptul că în schimbul a 100 de lei a primit o tonă de varză, regizorul decide să petreacă un an în acest sat şi să lucreze pământul cot la cot cu sătenii. Încearcă să înţeleagă de ce aceste familii de agricultori, aparent prosperi şi cu şanse de a avea un trai bun, trăiesc pe datorie, deşi au în mână uneltele unei afaceri de succes – pământ roditor, utilaje moderne, recolte bogate. Primarul şi câţiva săteni au şi idei, şi posibile soluţii. Dar pot ei oare să depăşească lipsa de încredere în orice decizie „colectivă” sau în orice lider?
O satiră a realităţilor curente din agricultura europeană, în naraţiunea regizorului însuşi, filmul relatează din interior strădania unui sat de a ieşi din acest cerc vicios, prezentată într-un stil specific românesc: cu haz de necaz.









