Regele Basilio visează. Iar visul-prevestire îi arată că fiul său, Segismundo, va fi un monstru, un paricid, un uzurpator. Moartea reginei la nașterea copilului îi întărește convingerea și, ca să preîntâmpine dezastrul, îl izolează de lume. Băiatul crește singur, ca un animal turbat, plin de ură și resentimente.
Păzit și, în același timp, educat de Clotaldo, singura figură umană pe care o cunoaște, lipsit de orice repere sociale și emoționale, Segismundo devine, într-adevăr, monstrul pe care îl visase tatăl său cu mulți ani în urmă. Dar regele Basilio începe să se îndoiască, să-și pună întrebări.
Savant nebun, face un experiment: îl aduce pe fiul său la palat, sub efectul unui narcotic, iar când se trezește pretinde că totul a fost un vis, că nimic din ce-a trăit până acum n-a fost adevărat. Dezlănțuit, Segismundo face doar ceea ce știe: urăște, ucide. Regele îl trimite din nou în viața lui de dinainte, unde Clotaldo îl convinge, încă o dată, că totul a fost un vis.
Dar poporul a aflat de existența lui și își vrea prințul, se răscoală, înfrânge armata lui Basilio și-l urcă pe tron. Înțelelpțit de visele vieții lui, Segismundo pune în balanță destinul și liberul arbitru, și, câtă vreme totul este o iluzie, decide că vrea ca în acest vis să fie un rege bun, un om generos.
Viața e vis (1635) este una dintre marile povești ale lumii, o metaforă despre perpetua iluzie care este viața.
Păzit și, în același timp, educat de Clotaldo, singura figură umană pe care o cunoaște, lipsit de orice repere sociale și emoționale, Segismundo devine, într-adevăr, monstrul pe care îl visase tatăl său cu mulți ani în urmă. Dar regele Basilio începe să se îndoiască, să-și pună întrebări.
Savant nebun, face un experiment: îl aduce pe fiul său la palat, sub efectul unui narcotic, iar când se trezește pretinde că totul a fost un vis, că nimic din ce-a trăit până acum n-a fost adevărat. Dezlănțuit, Segismundo face doar ceea ce știe: urăște, ucide. Regele îl trimite din nou în viața lui de dinainte, unde Clotaldo îl convinge, încă o dată, că totul a fost un vis.
Dar poporul a aflat de existența lui și își vrea prințul, se răscoală, înfrânge armata lui Basilio și-l urcă pe tron. Înțelelpțit de visele vieții lui, Segismundo pune în balanță destinul și liberul arbitru, și, câtă vreme totul este o iluzie, decide că vrea ca în acest vis să fie un rege bun, un om generos.
Viața e vis (1635) este una dintre marile povești ale lumii, o metaforă despre perpetua iluzie care este viața.
