- Monumentul Sfanta Maria si a Sfantului Nepomuk - Piata Libertatii - statuia actuala inlocuia la 1756 statuia mai veche si mai modesta ce-l reprezenta pe Sfantul Nepomuk, sfant protector al catolicilor din Banat.
- Monumentul are două denumiri – utilizate în acelaşi timp: "monumentul Sfintei Maria" şi "monumentul Sfântului Nepomuk".
- Ambele sunt (şi erau) corecte, dar puteau da nastere la confuzii: mai exista o "Maria", destul de celebră şi ea, se găseşte în piaţa omonimă din Iosefin, şi de asemenea un Nepomuk mai gasim lângă biserica catolică din Iosefin.
- De aceea e numit cel mai des "Monumentul Sfintei Maria şi a Sfânului Nepomuk".
- Apariţie, evoluţie:
- Statuia actuală înlocuia la 1756 statuia mai veche şi mai modestă ce-l reprezenta pe Sfântul Nepomuk, sfânt protector al catolicilor din Banat.
- Deoarece această primă statuie fusese sculptată într-o gresie cu rezistenţă slabă, ea a fost inlocuită cu valoroasa statuie care ne încantă privirile şi azi.
- Vechiul Nepomuk a fost mutat de-a lungul timpului în diverse locuri din oraş, ajungand în final în curtea bisericii parohiale catolice din cartierul Iosefin.
- Epidemia de ciumă din 1738-1739 a costat vieţile a circa 1000 dintre cei 6000 de locuitori ai Timişoarei.
- Încă din 1739 adminstraţia oraşului reprezentată de primarul Solderer a depus un jurământ solemn să facă diferite fapte bune, ca semn de mulţumire pentru încetarea epidemiei.
- De asemenea, şi „fraţii nepomuceni”, o asociaţie religioasă din oraş, doreau să comande o lucrare de artă pentru comemorarea epidemiei.
- Se pare că fraţii nepomuceni au emis comanda de execuţie a monumentului.
- Artistul ales a fost Raphael Donner, însă acesta nu a putut executa el însuşi lucrarea. Sculptorii au fost Wasserburger şi Blim, cărora le-a luat trei ani ca să termine monumentul (1753-1756).
- Pe soclul baroc sunt reprezentate scene din viata Sfântului Nepomuk – pe faţada principală se observă chiar scena morţii sale: a fost aruncat în râul Vltava din Praga.
- Pe colţurile soclului stau statuile sfinţilor Sebastian, Rochus şi Karl Borromeus (aceiaşi ca şi la monumentul Sf. Treimi din Piaţa Unirii).
- Pe coloană, mai jos de Sf. Maria este reprezentat Sf. Ioan de Nepomuk, flancat de îngeri.
- Sfânta Maria poartă coroană şi ţine în mână un crin, simbol al purităţii.
- Însă nici acest monument nu a stat aici mereu.
- După înfrângerea revolutiei din 1848-1849 (garnizoana cetăţii Timişoara avusese un rol important în victoria armatei imperiale) şi aspectul pieţei a fost afectat – în fond era normal ca aspectul pieţelor importante să fie modificat în funcţie de „direcţia” politică (Ceauşescu a dus aceste tendinţe la extrem).
- Astfel, exact în această piaţă – adică exact în locul în care se manifestase revoluţia la Timişoara a fost dezvelit un monument „al fidelităţii” (oficial monumentul „Victoria”) în prezenţa tânărului impărat Franz Joseph.
- Pe soclu era trecută inscripţia „ [ dedicat...] apărătorilor credincioşi ai cetăţii Timişoara”.
- În consecinţă monumentul Maria-Nepomuk a trebuit mutat. Deşi monumentul „Victoria” a devenit uşor jenant din punct de vedere politic după compromisul (Ausgleich) survenit între Austria şi Ungaria în 1867, totuşi abia în perioada interbelică acesta a fost indepărtat (mutat în cimitirul din Calea Lipovei), iar abia la sfârşitul anilor ''60 ai secolului trecut monumentul Maria-Nepomuk a putut reveni la locul iniţial din Piaţa Libertăţii.
- Monumentul Sf. Maria a fost avariat serios în timpul Revoluţiei din Decembrie 1989.
- Imaginile din acea perioadă ne înfăţişează ansamblul statuar ciobit de gloanţe; acesta a fost restaurat în 1992-1993.
- Pe data de 17 Decembrie 1989 Piaţa Libertăţii şi străduţele învecinate erau teatrul unor confruntări civile – adevărate lupte de stradă, între armată şi protestatari; luptele erau caracterizate de avansări şi retrageri succesive ale ambelor tabere. Au existat şi victime, morţi şi răniţi.
- O placă ce comemorează una dintre victime se află montată pe zidul comenduirii garnizoanei timişoara – asupra acestei femei şi asupra soţului ei a fost deschis focul, fără avertisment.
- Mărturiile consemnează un tanc ce se învârtea prin Piaţa Libertăţii, pe spaţiul verde din jurul statuii, în încercarea de a trece peste demonstranţi.
- În aceste momente tensionate, un tânăr s-a prins de ţeava tancului, în uralele revoluţionarilor.
- A fost nevoie de mai multe manevre bruşte prin piaţă pentru ca tancul să se poată scutura de protestatarul agăţat.
