- Palatul Culturii - str. Marasesti, nr. 2 si str. Alba Iulia, nr. 2 - teatrul din Timisoara si Opera Romana Timisoara - Teatrul National Timisoara - Opera Romana Timisoara - Teatrul German de Stat - Teatrul Maghiar Csiky Gergely - toate aceste institutii sunt gazduite de aceasta cladire.
Denumiri istorice şi datare
- În 1872 – 1875 se construieşte ansamblul teatrului sub numele oficial de „Teatrul Franz Joseph”, conţinând şi hotelul „Kronprinz Rudolf, „reduta” (sala de dans şi de festivităţi), un restaurant şi o cafenea.
- Arh. Fellner şi Helmer, cea mai mare firmă de proiectat teatre din acel timp. A construit 48 de teatre.
- Pe teritoriul actual al României a construit şi teatrele din Oradea, Cluj şi Iaşi.
- În vecinătatea ţării noastre a construit teatrele din Szeged, Cernăuţi, Odesa şi Sofia.
- La 1 mai 1880 clădirea arde şi este „reconstruită” 1880 – 1882, se pare în acelaşi stil.
- În 1920 arde din nou.
- Este reconstruită 1923 – 1928 mai ales interiorul - arhitect Duiliu Marcu
- Între 1934 – 1936 faţada principală este modificată fundamental - arhitect Duiliu Marcu
- În 2003 suprafeţele laterale ale faţadei principale îşi recapătă înfăţişarea iniţială.
Stil arhitectural
- Teatrul iniţial a fost construit în stil eclectic istoricist, tipic pentru a doua jum. a sec. al XIX-lea.
- Autorii afirmau că ar fi utilizat unele elemente oferite de “Renaşterea Italiană” târzie, aşa cum se întâmpla în arhitectura eclectică a sec. al XIX-lea.
- Între 1923 – 1928 interiorul este refăcut în stil neoromânesc.
- Doar cele trei arcuri de intrare de la parter sunt înlocuite cu o poartă de intrare mai amplă; la nivelul acoperişului se construieşte un rezervor de apă, rezolvat sub forma unei cupole în stil Napoleon III.
- Restul faţadei rămâne neschimbat.
- Între 1934 – 1936 faţada principală este modificată fundamental, prin construirea unui arc uriaş în stil modern.
- Cele trei arcade istoricist–eclectice de la etajul I sunt înlocuite cu 3 arcade în stil neobizantin.
Alte informaţii
- În 1744 – 1745 pe exact acelaşi amplasament a fost construită Cazarma Porţii Petrovaradinului numită apoi şi Cazarma Genadierilor.
- În faţa cazărmii era numai o “piaţetă de alarmă” (asemenea pieţe de alarmă se aflau din motive tactice în spatele tuturor celor trei porţi ale cetăţii), după care urma Poarta Petrovaradinului.
- Când s-a construit teatrul s-a presupus că fortificaţiile vor fi poate demolate, dar nu se ştia cât de mare va fi piaţa din faţa edificiului (iniţial s-a proiectat aici o mică piaţă rotundă) şi nici cât de mari vor fi clădirile, care vor flanca piaţa.
- După ce s-a constituit un spaţiu lung de 360 de metri în faţa sa, şi acest spaţiu a fost bordat de clădiri mai înalte decât teatrul, acesta devenise prea scund.
- Aceasta a fost raţiunea urbanistică pentru care s-a construit marele arc de triumf.
Legende
- Regele Carol al II-lea l-ar fi întrebat pe arhitectul Duiliu Marcu, văzând marele arc de triumf:
- Dar ce stil este acesta, domnule profesor?
- Stil Carol al II-lea Sire, ar fi răspuns arhitectul.
- Cum exact aceeaşi legendă circulă şi despre Napoleon al III-lea şi arhitectul Operei din Paris, Charles Garnier, este foarte probabil că folclorul timişorean a adaptat povestirea franţuzească la „condiţiile locale”.
- Marele arc de triumf şi balconul de la etajul I au fost terminate în 1936, cu doi ani înaintea instaurării “Dictaturii Regale”, prima dictatură din sec. al XX-lea în România.
- Arcul de triumf şi balconul sunt legate de numele regelui Carol al II-lea, care a instaurat această dictatură.
- Din balconul Operei, Timişoara a fost declarată “primul oraş liber din România” la 20.12.1989, teatrul fiind simbolic legat şi de prăbuşirea ultimei dictaturi din România din sec. al XX-lea!
