- Palatul Mercy - str. Proclamţia de la Timişoara, nr. 7 - datare: proiectată în anul 1804 - stil clasicist cu reminiscenţe baroce.
Datare şi denumire istorică
- „Casa Comitatului şi Închisoarea” proiectată în anul 1804.
- În 1808 - terenul încă mai era liber şi neconstruit.
- In 1812 – clădirea actuală apare pe planurile oraşului
Stil arhitectural
- Stil clasicist cu reminiscenţe baroce: coloanele ionice duble care marchează intrarea la parter şi dublarea pilaştrilor de deasupra, de la etaj, corespund procedelor plastice ale arhitecturii baroce.
Legende, povestiri
- În anul 1722 pe acest amplasament se afla “Casa Generalatului“ în care a locuit contele de Mercy.
- Acesta era aşazisul „Palatul Mercy” din folclorul timişorean. Cum trama stradală nouă a oraşului Timişoara, tramă care există şi astăzi, încă nu fusese nici proiectată, nici trasată, clădirea aceea era amplasată “rotit” şi avea cu totul altă formă (era cu mult mai mică) faţă de clădirea care există şi în prezent.
- În anul 1734 vechea clădire, amplasată rotit faţă de construcţia actuală, era numită “Generalatul Interimar”, în 1752 - “Vechea casă a Generalatului, executată din cărămizi bune, dar legate cu lut”.
- În 1754 aici a funcţionat “Tribunalul Provincial”.
- Acesta a funcţionat în acelaşi timp ca şi tribunal şi închisoare, şi nu putea fi complet fără obişnuita cameră de tortură.
- Deşi ne-am aştepta poate ca aceste metode să fie folosite pentru acte de poliţie politică, de fapt tortura era un procedeu standard şi pentru interogatoriile în cauze lumeşti.
- Documentele relatează cazul unei clasice crime pasionale (desprinsă parcă din serialele spaniole...), detaliile fiind aflate prin metode precum „zdrobirea degetelor” şi utilizarea „cizmelor spaniole” (pentru ambele existau aparate speciale).
- Calificată drept “dărăpănată” în 1768, cea mai mare parte a vechii clădiri este demolată în 1779, exceptând colţul de est, care este demolat după 1788.
- După 1788 şi până în 1812 terenul vechii clădiri rămâne liber şi complet neconstruit.
