Timisoara - Duminica 22 mai 2022 - 14:27
23°C
-
cer senin
Timisoara
Temperatura 23°C Presiune 1.013 hpa Umiditate 32 % Viteza vant 6.69 m/s Directie vant Vest (290°) Actualizat 13:59
Timisoara, orasul meu de suflet
Anunt Diamant Timisoreni.ro - publicitate online
Oferim publicitatea online prin intermediul site-urilor: timisoreni.ro, bucuresteni.ro, aradeni.ro, roportal.ro, clujeni.com, ghid-constructii.ro etc, medicina-umana.ro si constanteni.ro suport clientului pentru o promovare de calitatea in mediul online.https://www.timisoreni.ro/site/publicitate/
Sinagoga din Cetate
Detalii
- Adresa
- Timișoara, Strada Marasesti, nr. 6
- Categorie
- Lacase de cult
- Modificat
- acum 8 luni si 1 saptamana
- Vizualizari
- 3561
Voteaza & Distribuie
- Informatii generale
- Localizare pe harta
- Recenzii utilizatori 0
- Imagini 1
- Videoclipuri 0
- Evenimente 0
Prezentare
Sinagoga din CetateDr. arh. Gabriel Szekely
În inima oraşului Timişoara, la câteva case de pieţele centrale ale oraşului puteţi vedea faţada unei clădiri impunătoare, decorată în stilul maur caracteristic pentru sinagogile Europei în secolul al XIX-lea. Este sinagoga neologă construită în anii 1860 de comunitatea evreilor din Timişoara pe un teren din centrul oraşului care se afla de mai bine de un secol în folosinţa negustorilor evrei.
Proiectul a fost întocmit de un arhitect vienez al timpului – Ignatz Schumann. Clădirea parţial degradată a fost cedată în urmă cu câţiva ani de către comunitate unei fundaţii culturale, care a promis să o transforme într-o sală de concerte. Cu toate bunele intenţii nu s-a reuşit încă restaurarea construcţiei, a cărei viitor este incert.
Ceea ce surprinde la prima vedere este importanţa şi monumentalitatea sinagogii în contextul urban dat, semn al faptului că la acea vreme comanditarii doreau şi puteau să-şi exprime rolul în viaţa oraşului. Şi mai surprinzătoare este placa de marmură gravată de la intrare, datând din anul 1868, al cărui text maghiar indică faptul că sinagoga a fost reinaugurată în acel an în prezenţa împăratului Franz Iosef al Imperiului Habsburgic, deşi prima inaugurare avusese loc în anul 1866.
Ne-am putea întreba dacă vizita împăraţilor Austriei în sinagogi era un eveniment obişnuit la acea vreme. Trebuie însă să luăm în calcul momentul istoric. Anul 1868 este anul în care s-a creat monarhia dualistă Austro- Ungară, prin înţelegerea politică a celor două părţi, dar şi anul în care evreii din Imperiu au obţinut după secole de persecuţii şi izolare cetăţenia deplină.
Era şi timpul pentru aceste transformări, într-o Europă unde Anglia, Franţa şi Germania făcuseră deja acest pas important spre democraţie. Impăratul conta pe fidelitatea noilor săi cetăţeni, care trăiau de secole în această parte
a Europei, şi dorea să-i asigure de sprijinul său şi de protecţia sa în caz de nevoie. Bunăvoinţa imperială a mers atât de departe încât zeci de evrei înstăriţi din Austro-Ungaria au primit titlul de baron în anii ce au urmat.
A fost o etapă nouă din istoria evreilor din Europa Centrală, inaugurată printr-o serie de manifestări dintre care una a avut loc în vechea noastră sinagogă lăsată astăzi în paragină. Era un nou început care s-a materializat într-un miracol în următorii cincizeci de ani. Profitând de noul context politic democratic, zeci de mii de copii evrei săraci, proveniţi din familii de negustori mărunţi şi meseriaşi de la ţară au umplut până la refuz aproape instantaneu şcolile în toate colţurile Imperiului. Nu este cazul cred să cităm zecile de nume celebre astăzi în întrega lume care s-au format în acei ani de pace ai Belle-Epoque-ului, cum numesc francezii perioada 1870-1914. Oricum, anul 1868 a marcat un nou început spiritual pentru evreii din această parte a Europei. Nu puţini istorici afirmă că enormul succes avut în toate domeniile
de către evrei în această perioadă a dus ulterior la ura neînfrânata a unora şi la ororile care au urmat în secolul XX.
Dacă cândva, eleganta clădire din centrul Timişoarei era pentru toţi simbolul unui nou început, astăzi pare simbolul trist al unui sfărşit. Nu ar trebui să fie aşa, deoarece printr-o înlănţuire norocoasă de evenimente comunitatea din Timişoara a scăpat integral deportării, împreună cu toate celelalte comunităţi din Banat şi din sudul Transilvaniei. Dintre toate comunităţile evreieşti prospere, formate cândva pe teritoriului Imperiului Habsburgic, doar cele amintite mai sus au supravieţuit integral dezastrului.
Poate că a fost doar întâmplarea, dar poate că a fost voinţa divină.
Oricum ar trebui să ne preţuim mai mult trecutul şi acele monumente care îl mai pot evoca.
